România pierde 12 poziții în clasamentul competitivității. Locul 61 arată costul deficitului, al guvernării slabe și al digitalizării întârziate

Pentru țară, rezultatul nu este doar o fotografie statistică. Este un semnal despre felul în care economia și competitivitatea României este percepută de investitori, directori executivi și instituții internaționale. O țară care pierde competitivitate pierde, în timp, investiții, productivitate și capacitatea de a transforma creșterea economică în prosperitate reală.

Cădere de pe locul 49 pe locul 61

România ocupă locul 61 în clasamentul celor mai competitive 70 de economii analizate de IMD. În ediția anterioară, țara se afla pe locul 49. Scăderea de 12 poziții este puternică, mai ales pentru un clasament în care indicatorii structurali se schimbă, de regulă, mai lent.

În ultimii ani, competitivitatea României s-a mișcat relativ stabil în jurul locurilor 49-51. De aceea, coborârea din 2026 atrage atenția. Nu este o simplă corecție tehnică, ci o deteriorare vizibilă a poziției competitive.

Clasamentul IMD combină date statistice cu un sondaj realizat în rândul directorilor executivi. Asta înseamnă că rezultatul reflectă atât realitatea economică, cât și percepția mediului de afaceri. Iar percepția contează enorm atunci când o companie decide unde investește, unde angajează și unde mută producția.

Vecinii stau mai bine

Competitivitatea României este devansată de mai multe economii din regiune. Polonia se află pe locul 41, Ungaria pe locul 51, iar Bulgaria pe locul 56. Diferența este importantă, pentru că aceste țări concurează cu România pentru investiții, fabrici, centre de servicii și proiecte tehnologice.

Un clasament de competitivitate nu stabilește singur direcția capitalului. Totuși, el arată cât de credibilă pare o economie în comparație cu alte opțiuni. Când competitivitatea România scade, iar vecinii rezistă mai bine, investitorul vede un mesaj clar.

Nu este vorba doar despre taxe sau salarii. Competitivitatea include infrastructură, instituții, predictibilitate, educație, digitalizare și eficiența administrației. Exact acolo se joacă diferența dintre o economie ieftină și una cu adevărat atractivă.

Deficitul bugetar devine problemă de competitivitate

Una dintre principalele provocări indicate pentru România este creșterea eficienței cheltuielilor publice, pentru reducerea deficitului bugetar. Această formulare arată că deficitul nu mai este doar o temă de finanțe publice. Devine o problemă de competitivitate.

Un deficit mare înseamnă presiune pe costurile de finanțare, incertitudine fiscală și risc de măsuri bruște. Pentru companii, asta se traduce în planuri mai prudente. Pentru investitori, înseamnă prime de risc mai mari și așteptări mai slabe.

România a crescut ani la rând pe consum, pe deficit și pe bani europeni. Modelul a livrat creștere, dar nu a livrat suficientă productivitate. Când spațiul fiscal se îngustează, slăbiciunile structurale devin mult mai vizibile.

Digitalizarea rămâne în urmă

IMD indică și nevoia de sprijinire a companiilor în transformarea digitală, alături de dezvoltarea competențelor digitale. Pentru România, aceasta este o vulnerabilitate veche. Se discută mult despre IT, dar digitalizarea economiei reale și a administrației rămâne inegală.

O firmă competitivă are nevoie de proceduri rapide, infrastructură digitală stabilă și angajați capabili să lucreze cu tehnologii noi. Dacă statul rămâne greoi, iar companiile mici nu țin pasul, diferența față de economiile mai avansate se mărește.

Problema nu este doar tehnologică. Digitalizarea slabă înseamnă costuri administrative, timp pierdut și productivitate redusă. Într-o economie europeană în care marjele sunt tot mai strânse, aceste întârzieri se văd direct în competitivitate.

Educația și sănătatea intră în calculul economic

Raportul indică și nevoia de îmbunătățire a sistemelor de educație și sănătate. La prima vedere, acestea par teme sociale. În realitate, sunt componente directe ale competitivității.

O economie nu poate atrage investiții sofisticate fără forță de muncă bine pregătită. Nici nu poate crește productivitatea dacă oamenii ies din sistemul educațional fără competențe adaptate pieței. Iar sănătatea slabă se transformă în absenteism, costuri și presiune pe buget.

Pentru România, provocarea este dublă. Trebuie să recupereze decalaje istorice și, în același timp, să pregătească forța de muncă pentru o economie mai digitală, mai industrializată și mai automatizată.

Singapore revine pe primul loc

La nivel global, Singapore a revenit pe primul loc în clasamentul competitivității. Hong Kong ocupă poziția a doua, iar Elveția, liderul ediției precedente, a coborât pe locul al treilea.

Schimbarea arată că nici economiile foarte puternice nu sunt imune la șocuri. Tarifele comerciale, investițiile mai slabe și fragmentarea globală pot afecta inclusiv state cu instituții solide. Diferența este că economiile competitive au, de regulă, capacitate mai mare de reacție.

Pentru România, lecția este mai dură. Țara nu pierde poziții într-un moment de forță, ci într-un moment în care are deficit mare, investiții publice greu de executat și reforme întârziate. Tocmai de aceea, căderea din clasament trebuie citită ca avertisment, nu ca simplu top internațional.

Economie mai ieftină sau economie mai competitivă?

România nu poate rămâne atractivă doar prin costuri mai mici. Acest avantaj se erodează pe măsură ce salariile cresc, deficitul apasă bugetul, iar companiile caută productivitate, infrastructură și stabilitate.

Competitivitatea României, în mod realist, înseamnă instituții credibile, cheltuieli publice eficiente, educație funcțională, digitalizare și investiții în sectoare cu valoare adăugată mai mare. Fără aceste elemente, economia poate crește pe hârtie, dar va pierde teren în competiția pentru capital.

În final, locul 61 din 70 în acest clasament arată o problemă simplă: România nu mai este penalizată doar pentru ce nu a construit, ci și pentru ce a amânat prea mult. Iar într-o regiune în care fiecare țară concurează pentru aceiași investitori, timpul pierdut devine cost economic.