Avertisment de la Consiliul Fiscal: România riscă stagflație și o retrogradare la „junk” fără reducerea deficitului

Potrivit acestuia, țara riscă pierderea încrederii investitorilor și retrogradarea ratingului de țară la categoria „junk”. Acest lucru ar fi posibil dacă deficitul bugetar nu continuă să scadă.

Dăianu a explicat că România nu se confruntă pentru prima dată cu scenariul stagflației, combinația dintre inflație ridicată și stagnare economică.

„Pentru noi scenariul stagflației nu este ceva venit peste noapte. Se discută de mai mult timp, pentru că încetinirea economică a fost pronunțată de mai mulți ani. În plus, avem această corecție fiscal-bugetară care este de amploare. Și ea nu poate să se facă concomitent cu menținerea nivelului de trai, cu menținerea veniturilor oamenilor în termen real”, a declarat președintele Consiliului Fiscal, potrivit Digi24.

Daniel Dăianu a susținut că inflația ridicată din România este alimentată, în principal, de factori interni, precum liberalizarea pieței energiei și majorările de taxe și impozite.

„De aceea, în primele luni din 2026 avem o inflație care s-a îndreptat către 11%. A fost în aprilie 10,7%. În Europa nu se poate vorbi de o explozie a inflației. În Germania am văzut că au anunțat o inflație care a trecut de 3%. Avem și în alte țări, dar nu avem o explozie a inflației”, a spus președintele instituției.

Ce spune Dăianu despre majorarea dobânzii de către BNR

Totodată, acesta a avertizat că războiul din Orientul Mijlociu, prin efectele sale asupra prețurilor la energie, ar putea complica situația economică la nivel european. Oficialul spune, totuși, că BNR nu ar putea majora dobânda-cheie în perioada ce urmează.

„Nu cred că se va întâmpla așa ceva. Pentru că, spre deosebire de alte state membre ale Uniunii Europene, la noi este aproape sigură scăderea semnificativă a inflației în partea a doua anului”, a mai spus Dăianu.

România, lider în clasamentul inflației din Europa

România a rămas și în luna aprilie țara cu cea mai ridicată rată anuală a inflației din Uniunea Europeană, potrivit datelor publicate de Oficiul European de Statistică, Eurostat.

Evoluția confirmă că economia românească continuă să se confrunte cu un ritm al creșterii prețurilor semnificativ mai ridicat decât cel înregistrat la nivel european. Datele arată că rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a ajuns la 2,1%, față de 2% în luna precedentă. În România, avansul anual al prețurilor a fost de 8,3%. Asta înseamnă un nivel de aproape patru ori mai mare decât media europeană. Ceea ce menține țara pe primul loc în clasamentul scumpirilor.

În comparație cu alte state europene, diferența este una importantă. România continuă să se detașeze clar de restul economiilor membre ale Uniunii Europene.

Potrivit datelor Eurostat, după România, cele mai ridicate rate anuale ale inflației au fost înregistrate în Slovacia, cu 4%, și Croația, cu 3,9%.

La polul opus s-au aflat statele cu cele mai mici ritmuri de creștere a prețurilor. Danemarca a avut o rată anuală a inflației de 0,5%. Cipru a înregistrat o rată de 0,9%, iar Cehia a avut un nivel de 1%. Diferențele dintre state sunt semnificative și indică viteze foarte diferite de evoluție a prețurilor în interiorul Uniunii Europene.