Salariul mediu net scade sub 5.900 lei. Cum s-a diminuat puterea de cumpărare a românilor

Datele INS arată o imagine mai complicată decât simpla comparație lunară. Salariile nominale încă sunt peste nivelul de anul trecut, dar prețurile au crescut mai repede. Pentru angajați, diferența dintre „salariu mai mare” și „putere de cumpărare mai mare” devine tot mai importantă.

Salariul brut a scăzut cu 162 lei

În aprilie 2026, câștigul salarial mediu brut a fost de 9.740 lei. Suma este cu 162 lei mai mică decât în martie, ceea ce înseamnă o scădere de 1,6%.

Câștigul salarial mediu net a coborât tot cu 1,6%, până la 5.843 lei. Diferența față de luna precedentă este de 95 lei. Scăderea vine după o lună martie în care mai multe sectoare au avut prime, bonusuri sau sume din profit.

Aceasta este o explicație importantă. Media salarială lunară nu arată doar evoluția salariilor de bază. Ea include prime, beneficii, ajutoare bănești și alte plăți ocazionale, care pot ridica temporar veniturile într-o lună și pot produce apoi scăderi statistice.

Salariul real arată problema de fond

Față de aprilie 2025, salariul mediu net a crescut cu 3,5%. La prima vedere, este o creștere. În realitate, ea trebuie comparată cu inflația.

Indicele câștigului salarial real a fost de 93,5% față de aprilie 2025. Cu alte cuvinte, salariul mediu a pierdut putere de cumpărare în termeni reali, chiar dacă suma încasată este mai mare nominal.

Față de martie 2026, indicele salariului real a fost 97,6%. Asta înseamnă că scăderea lunară a venitului a fost amplificată de evoluția prețurilor. Pentru populație, impactul se simte în coșul de consum, rate, transport și facturi.

Petrolul și IT-ul rămân în vârf

Cele mai mari salarii medii nete au fost în extracția petrolului brut și a gazelor naturale, unde media a ajuns la 15.429 lei. Sectorul IT, prin activități de programare și consultanță în tehnologia informației, a avut un câștig salarial mediu net de 14.249 lei.

Diferența față de media economiei rămâne uriașă. Un angajat din petrol și gaze câștigă, în medie, de peste două ori și jumătate salariul mediu net pe economie. În IT, raportul este de aproape două ori și jumătate.

Aceste sectoare confirmă polarizarea pieței muncii. România are domenii cu salarii apropiate de nivelurile occidentale, dar și zone în care veniturile rămân la limita costului vieții.

Pescuitul și asistența socială sunt la coadă

Cele mai mici salarii medii nete au fost în pescuit și acvacultură, cu 2.915 lei. Aproape același nivel apare în activitățile de asistență socială fără cazare, unde media a fost de 2.955 lei.

Aceste sume arată ruptura dintre sectoare. Diferența dintre vârful clasamentului și baza lui este de peste 12.000 lei net. Pentru angajații din zonele slab plătite, inflația lovește mult mai dur, pentru că o parte mare din venit merge spre cheltuieli esențiale.

Aici salariul mediu național devine o medie înșelătoare. El spune ceva despre economie, dar nu spune suficient despre distribuția veniturilor. Pentru mulți angajați, realitatea este mult sub media de 5.843 lei.

Primele au mișcat puternic statistica

Datele INS arată că evoluția lunară a salariilor a fost influențată atât de creșteri, cât și de scăderi. Creșterile au venit din prime ocazionale, drepturi în natură, ajutoare bănești, sume din profit și încasări mai mari.

Cea mai mare creștere lunară a fost în extracția petrolului brut și a gazelor naturale, unde salariul mediu net a urcat cu 41,3%. Este o creștere puternică, cel mai probabil legată de plăți ocazionale și rezultate specifice sectorului.

La polul opus, cele mai mari scăderi au fost în producția cinematografică, video și de programe de televiziune, cu 24,6%, și în fabricarea produselor din tutun, cu 23,7%. Aici, efectul de bază al plăților din luna precedentă poate modifica puternic media.

Bugetarii au evoluții diferite

În sectorul bugetar, salariile nu au mers în aceeași direcție. În învățământ, câștigul salarial mediu net a scăzut cu 2,2% față de martie. Iar, în administrația publică, scăderea a fost de 0,3%.

Sănătatea și asistența socială au avut o creștere ușoară, de 0,7%. Diferențele arată că sectorul public nu poate fi tratat ca un bloc uniform. Dinamica salariilor depinde de calendarul plăților, sporuri, structura personalului și deciziile administrative.

Miza devine mai sensibilă în contextul discuțiilor despre salarizarea bugetară. Când inflația este ridicată, orice scădere lunară devine rapid argument politic și sindical.

Miza: salarii nominale sau putere reală de cumpărare

Datele din aprilie arată o economie în care salariile nu mai pot fi judecate doar după suma trecută pe fluturaș. Salariul mediu net este peste nivelul de anul trecut, dar puterea de cumpărare este mai slabă.

Pentru angajați, aceasta este problema reală. Nu contează doar cât crește venitul, ci dacă el ține pasul cu prețurile. Iar când inflația depășește creșterea salariilor, majorarea nominală devine doar o consolare statistică.

În final, scăderea din aprilie nu este neapărat semnul unei prăbușiri a pieței muncii. Dar este un semnal de avertizare. România are salarii tot mai polarizate, inflație încă ridicată și o putere de cumpărare care rămâne fragilă.