Guvernul pregătește noi soluții pentru alimentarea cu apă a centralei de la Cernavodă. Debitul Dunării a coborât la nou un minim istoric

Situația hidrologică actuală impune adaptarea soluțiilor folosite în zona Cernavodă. Intervențiile trebuie să țină cont de comportamentul dificil de anticipat al fluviului în asemenea condiții.

Răspunsul implică instituții din domeniile energiei, transporturilor, mediului și gestionării situațiilor de urgență. Coordonarea lor este necesară din cauza efectelor produse simultan asupra navigației și infrastructurii energetice. 

Comitetul interministerial va prezenta raportul în septembrie

Comitetul Interministerial Bala–Cernavodă a analizat în teren variantele pentru protejarea cotei Dunării la priza de răcire a centralei nuclearelectrice. Din structură fac parte Cancelaria Prim-Ministrului, ministerele Energiei, Transporturilor și Mediului, Apele Române și Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor. Participă și Administrația Fluvială a Dunării de Jos Galați, Administrația Canalelor Navigabile și Nuclearelectrica.

Mediul universitar este reprezentat de Universitatea Tehnică de Construcții București. Activitatea beneficiază de sprijinul Ministerului Afacerilor Interne, al Departamentului pentru Situații de Urgență și al specialiștilor din Ministerul Apărării Naționale.

Măsurile vor fi aplicate etapizat în următoarele săptămâni. Comitetul va funcționa timp de 30 de zile și va încheia activitatea în jurul datei de 13 septembrie 2026.

Dragarea poate trimite mai multă apă către Dunărea veche

Dragarea este intervenția care poate începe imediat. Aproximativ 85% din apă se îndreaptă în prezent către brațul Bala și numai 15% către Dunărea veche. Canalele vor avea o lățime de 30 de metri și o adâncime de cel puțin doi metri. Amenajarea lor ar putea echilibra distribuția dintre cele două brațe și crește volumul care ajunge spre Cernavodă. O viteză mai mare a apei poate limita acumularea aluviunilor pe noile trasee.

Intervențiile vizează bifurcația dintre Dunăre și canalul centralei, dar și zonele din amonte. Punctele prioritare se află între kilometrii 305 și 306, precum și la kilometrii 308,5, 312,5–315, 322, 327 și 342,5.

Operațiunile sunt îngreunate de adâncimea redusă. Navele riscă să rămână blocate în bancurile de nisip, iar cele cu pescaj mic au un randament mai scăzut. Unele utilaje disponibile în Constanța sau în alte regiuni nu pot fi mobilizate pe brațul vechi.

Barjele verifică efectul unui epiu permanent

În apropierea podului de la Cernavodă au fost amplasate barje pe o lungime totală de 200 de metri. Acestea sunt ancorate perpendicular pe malul stâng și reproduc efectul unei construcții hidrotehnice din piatră.

Configurația poate fi modificată sau retrasă în funcție de rezultatele măsurătorilor. Testul este complet reversibil și nu urmărește creșterea imediată a nivelului apei. Autoritățile verifică în principal capacitatea structurii de a limita acumularea aluviunilor în zonele dragate.

În aval de pod va fi construit ulterior un epiu cu o lungime de aproximativ 150 de metri. Digul va porni de pe malul stâng către mijlocul fluviului și va rămâne vizibil deasupra apei. Lucrarea va orienta curentul spre șenalul navigabil, intrarea în Canalul Dunăre–Marea Neagră și priza centralei.

Un dig mobil ar putea menține nivelul necesar răcirii

O altă variantă presupune instalarea unui dig mobil gonflabil sau tubular pe canalul de aducțiune către bazinul centralei. Echipamentul ar putea păstra cantitatea necesară funcționării actualelor sisteme de răcire a reactoarelor și depozitelor de combustibil uzat. Montarea poate fi realizată în cel mult o zi. Pompele instalate pe barje sau pontoane plutitoare ar suplimenta volumul disponibil. În situații critice, ar putea fi utilizată și apa din Canalul Dunăre–Marea Neagră.

Dacă această variantă nu acoperă necesarul, centrala poate trece la răcirea în circuit închis. Scenariul este pregătit pentru situația în care nivelul Dunării în zona Cernavodă ajunge la 1,05 metri.

Apa demineralizată ar fi produsă de instalațiile centralei, alimentate din puțuri subterane. Rezervele pot fi completate prin cisterne auto, vagoane-cisternă sau autospeciale pentru stingerea incendiilor. Nuclearelectrica dispune și de pompe, generatoare de mare putere și instalații pentru răcirea apei.

Debitul a scăzut sub scenariul tehnic existent

La intrarea în România, în zona Baziaș, debitul Dunării a ajuns la aproximativ 1.300 de metri cubi pe secundă. Documentațiile instituțiilor responsabile au considerat drept cel mai nefavorabil scenariu o valoare de 2.000 de metri cubi pe secundă. Media lunii august este de 3.900 de metri cubi pe secundă. Debitul mediu anual înregistrat la Baziaș ajunge la 5.500 de metri cubi pe secundă, potrivit Guvernului.

Unele lucrări recomandate ar putea să nu producă efectele estimate în actualele condiții. Fiecare variantă va fi verificată înaintea continuării. Dacă rezultatele nu sunt cele urmărite, aplicarea va fi oprită sau va fi aleasă o soluție de rezervă.