Schimbările climatice transformă Europa într-un coșmar pentru industria asigurărilor. România, printre țările cele mai expuse

Incendiile record au obligat sute de mii de oameni să își părăsească locuințele, au distrus habitate naturale și au amenințat orașe considerate până acum ferite de astfel de fenomene. Acestea reprezintă cel mai recent semnal că schimbările climatice obligă autoritățile să regândească modul în care gestionează riscurile.

Soluția devine tot mai dificilă. Fie guvernele intervin pentru a proteja populația de creșterea accelerată a primelor de asigurare, punând presiune pe bugetele publice, fie oamenii riscă să rămână fără protecție atunci când locuințele le sunt inundate sau distruse de incendii.

Fenomenele extreme pun presiune pe bugetele statelor

Riscurile tot mai mari au determinat Banca Centrală Europeană și autoritatea europeană de supraveghere a sectorului asigurărilor să solicite Bruxelles-ului un rol mai activ. Mai concret, crearea unui mecanism european de reasigurare și a unui fond public pentru dezastre naturale.

Incendiile de vegetație reprezintă „fenomenul meteorologic cu cea mai rapidă creștere la nivel global”. Chiar dacă „până acum au avut o contribuție relativ redusă la pierderile asigurate din Europa”, a declarat Nikhil da Victoria Lobo, director în cadrul diviziei de reasigurări Property & Casualty a gigantului elvețian Swiss Re.

Fenomenele meteo extreme generează deja costuri uriașe pentru guvernele europene, ale căror bugete sunt deja sub presiune. Datele Agenției Europene de Mediu arată că fenomenele meteorologice extreme au provocat pierderi economice de peste 200 de miliarde de euro în Uniunea Europeană. Iar aceste pierderi au fost înregistrate în perioada 2021-2024.

Asigurările devin tot mai scumpe și mai greu de obținut

În tot acest timp, companiile de asigurări majorează prețurile polițelor și chiar se retrag din anumite zone considerate cu risc ridicat. Astfel, lasă guvernele și persoanele fizice să suporte costurile pierderilor care nu sunt acoperite prin asigurări.

„În Europa, 75% dintre pagubele provocate de dezastre naturale nu sunt asigurate”, a declarat Ariel Le Bourdonnec, reprezentant al organizației neguvernamentale Reclaim Finance.

Pentru asigurători, inundațiile și furtunile sunt cele mai costisitoare dezastre naturale. Urmează temperaturile extreme și incendiile de vegetație, potrivit Insurance Europe.

Experții estimează că situația se va înrăutăți. Pe măsură ce utilizarea combustibililor fosili continuă să crească la nivel global, temperaturile cresc într-un ritm fără precedent. Astfel, vor fi perturbate clima și ecosistemele planetei. Încălzirea globală generează fenomene meteorologice extreme tot mai frecvente, precum incendii de vegetație, inundații și secete.

„Pierderile asigurate provocate de incendiile de vegetație în Europa au crescut, în termeni reali, cu aproximativ 8% până la 11% pe an din 1970”, a adăugat Nikhil da Victoria Lobo, potrivit ElPolitico.

Pagubele se acumulează

În Franța, unde un incendiu de vegetație de amploare continuă să ardă în sud-vest, în departamentele Gironde și Landes, guvernul a anunțat că firmele de asigurări vor acoperi costurile de cazare și pagubele pentru peste 200.000 de persoane evacuate.

Cel puțin 240 de locuințe au fost distruse până acum de incendiu. Incendiile de vegetație sunt acoperite de polițele de asigurare a locuințelor, iar guvernul a promis simplificarea procedurilor, ceea ce înseamnă că majoritatea victimelor ar trebui să primească despăgubiri pentru reconstrucția caselor.

Însă incendiile de vegetație vor avea un impact direct și asupra finanțelor publice ale Franței, aflate deja sub presiune. Costurile vor include reîmpădurirea, reconstrucția zonelor afectate și plata indemnizațiilor de șomaj pentru companiile obligate să își suspende activitatea.

În departamentul Gironde, aproximativ 130.000 de angajați nu pot lucra în prezent din cauza incendiilor. Iar 13.000 de companii au fost evacuate.

Martin a exclus un plan amplu de subvenții. El a susținut că este nevoie de „un răspuns concret, direcționat și precis”. Totodată, a adăugat că este prea devreme pentru a evalua valoarea pagubelor economice provocate de incendii.

Totuși, Ministerul Mediului din Franța estimează că eforturile de reîmpădurire necesare pentru refacerea tuturor suprafețelor distruse de incendii în acest an ar putea costa 1 miliard de euro.

Compania spaniolă de asigurări Mapfre a anunțat luni că a primit până acum 116 solicitări de despăgubire. Majoritatea sunt legate de polițe pentru locuințe. Un purtător de cuvânt al companiei a declarat că incendiile „nu sunt de așteptat să aibă un impact economic semnificativ”.

Asigurătorii se retrag

Însă efectul cumulat al dezastrelor naturale legate de schimbările climatice continuă să pună presiune asupra industriei asigurărilor. Cu fiecare nou dezastru, asigurătorii majorează primele pentru a evita pierderile generate de noile polițe încheiate.

În anumite regiuni ale Europei, „riscurile extreme devin realitate. Chiar și reasigurătorii, care ar trebui să protejeze companiile de asigurări, încep să se retragă. Aceștia reduc nivelul de acoperire sau impun franșize. Adică sume suportate de client înainte de plata despăgubirii) tot mai mari”, a declarat Thierry Langreney, președintele organizației de mediu Les Ateliers du Future.

Organizația din industria turismului SKÅL International arată că primele de asigurare pentru companiile turistice din zonele Spaniei expuse incendiilor de vegetație au crescut cu 15% anual în ultimii cinci ani. În același timp, primele pentru proprietățile de pe litoralul Italiei au urcat cu 25% în perioada 2017-2022. Avansul vine pe fondul creșterii frecvenței furtunilor și inundațiilor.

Primele semne că asigurările devin inaccesibile

Treptat, astfel de tendințe împing costurile asigurărilor dincolo de nivelul pe care companiile sau gospodăriile și-l pot permite. Acest lucru duce la extinderea unui fenomen numit „decalaj de protecție”. Cu alte cuvinte, diferența dintre valoarea totală a pagubelor provocate de dezastre și suma acoperită prin asigurări.

Aproximativ jumătate din pierderile economice globale generate de dezastre naturale au rămas neasigurate anul trecut.

Care este situația în România

Țara noastră rămâne vulnerabilă în fața fenomenelor meteo extreme și a dezastrelor naturale. Însă, numărul locuințelor protejate prin asigurări este în continuare redus, potrivit Studiului Economic pentru România 2026, publicat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).

Raportul arată că, pe lângă măsurile de consolidare fiscală și stimularea participării pe piața muncii, România are nevoie de reforme structurale și de mecanisme mai eficiente de protecție financiară. Acest lucru este necesar pentru a face față efectelor tot mai vizibile ale schimbărilor climatice.

Pe lângă analiza economiei, documentul acordă o atenție deosebită impactului dezastrelor naturale asupra României și evidențiază faptul că sistemul de asigurări acoperă încă într-o măsură limitată aceste riscuri.

Potrivit raportului, fenomenele extreme, în special inundațiile și seceta, produc pierderi economice importante. În același timp, nivelul redus al asigurărilor face ca o mare parte din costurile provocate de aceste dezastre să fie suportate fie de autorități, fie direct de populație.

România, printre țările cele mai expuse riscurilor climatice

OCDE atrage atenția că România se numără printre statele europene cele mai expuse riscurilor climatice. Aproximativ un sfert din populație și 8% din suprafața țării sunt expuse riscului de inundații. Totodată, aceste zone includ 12% din suprafața construită și 10% din terenurile agricole.

Cele mai vulnerabile sunt bazinul Dunării și cel al principalilor săi afluenți, inclusiv Siretul, unde sunt frecvente inundațiile sezoniere, viiturile rapide și episoadele de precipitații abundente.

Astfel de fenomene pot provoca pagube semnificative, afectând locuințe, infrastructura și suprafețele agricole.

Datele OCDE arată că, în perioada 1980-2023, pierderile economice cauzate de fenomene meteorologice și climatice au ajuns la aproape 19,6 miliarde de euro. Asta înseamnă echivalentul a aproximativ 6% din PIB-ul României din 2023.

Aproximativ 60% din aceste pierderi au fost generate de fenomene hidrologice, în special de inundații.

Schimbările climatice accentuează riscurile

Raportul avertizează că schimbările climatice contribuie la creșterea frecvenței și intensității fenomenelor meteo extreme. Temperatura medie din România a crescut cu peste 2°C față de perioada de referință 1981-2010. Ritmul este superior mediei înregistrate la nivelul statelor membre OCDE.

Aceste evoluții sporesc riscul de inundații și secetă, afectează agricultura și pun presiune asupra infrastructurii energetice și industriale.

Doar una din patru locuințe este asigurată

Raportul evidențiază și gradul redus de acoperire prin asigurări pentru riscurile catastrofale. Deși polița obligatorie de locuință este în vigoare din 2010, nivelul de cuprindere rămâne modest.

În prezent, doar aproximativ 25% dintre locuințele din România sunt protejate prin polițe obligatorii PAD, emise de Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale.

OCDE mai atrage atenția că obligația legală de a încheia această poliță este rareori verificată și sancționată, ceea ce reduce eficiența sistemului și contribuie la menținerea unui grad scăzut de protecție financiară în fața dezastrelor naturale.