Economia globală încetinește considerabil. Banca Mondială a estimat creștere zero pentru România

Raportul „Global Economic Prospects” descrie un nou șoc pentru economia mondială. Scumpirea energiei afectează consumul, investițiile și activitatea statelor dependente de importuri. Perspectivele s-au deteriorat pentru aproximativ două treimi dintre economiile analizate. Banca Mondială avertizează că perturbările prelungite pot accentua presiunile asupra prețurilor și piețelor financiare. Este anticipată o revenire graduală în următorii doi ani. Scenariul presupune refacerea aprovizionării energetice, relaxarea politicilor monetare și relansarea comerțului.

Creșterea globală coboară la 2,5%

Economia mondială ar urma să încetinească de la 2,9% în 2025 la 2,5% în 2026, cel mai redus ritm după pandemia de COVID-19. Creșterea ar putea reveni la o medie de 2,8% în perioada 2027-2028, odată cu temperarea prețurilor energetice și îmbunătățirea condițiilor financiare. Economiile emergente și în dezvoltare ar urma să avanseze cu 3,6% în 2026. Venitul pe locuitor va înregistra însă cea mai slabă creștere de după pandemie, ceea ce va îngreuna apropierea de nivelul economiilor dezvoltate.

Într-un scenariu mai sever, marcat de perturbări energetice prelungite și tensiuni importante pe piețele financiare, creșterea mondială ar putea coborî la numai 1,3%. Prețurile îngrășămintelor sunt estimate să urce semnificativ, majorând costurile producției agricole. Scumpirile s-ar putea transmite către alimente și ar putea agrava insecuritatea alimentară în statele vulnerabile.

Banca Mondială estimează stagnare pentru România

Produsul intern brut al României nu ar urma să înregistreze nicio creștere în 2026, după ce prognoza a fost redusă puternic. În ianuarie, Banca Mondială anticipa un avans de 1,3%, însă noua estimare indică stagnare. Economia ar putea reveni la o creștere de 1,7% în 2027, prognoză aflată cu 0,2 puncte procentuale sub nivelul anunțat anterior. Pentru 2028, instituția estimează un avans de 2%.

Banca Mondială estimează că economia românească a crescut cu numai 0,7% în 2025, după un avans de 0,9% în anul precedent. România este vulnerabilă și din cauza dependenței de importurile de îngrășăminte, ale căror scumpiri pot majora costurile fermierilor și prețurile alimentelor. Spațiul fiscal limitat reduce capacitatea autorităților de a atenua efectele șocurilor externe. Raportul plasează România printre economiile regionale cu posibilități restrânse de intervenție bugetară.

Europa și Asia Centrală pierd din viteză

Economiile emergente din Europa și Asia Centrală ar urma să crească cu 2,1% în 2026, după reducerea prognozei cu 0,3 puncte procentuale. Avansul regional ar putea ajunge la 2,3% în 2027 și la 2,6% în 2028. Grupul Europei Centrale, format în raport din România, Polonia și Ungaria, are o estimare de creștere de 2,2% pentru 2026. Prognoza a fost redusă cu 0,5 puncte procentuale față de nivelul anticipat în ianuarie.

Investițiile fixe vor avansa cu numai 1% în regiune, după o revizuire negativă de 2,5 puncte procentuale. Prețurile ridicate ale energiei afectează consumul, producția și balanțele externe ale statelor importatoare, în timp ce dobânzile restrictive limitează investițiile și accesul companiilor la finanțare.

Datoriile ridicate scumpesc finanțarea

Datoria guvernamentală agregată a economiilor emergente și în dezvoltare a urcat de la sub 40% din PIB în 2010 la peste 70%. În același interval, costurile serviciului datoriei au crescut de la 6% din veniturile guvernamentale la aproximativ 11% în 2025. Creșterea acestor cheltuieli lasă mai puține resurse disponibile pentru infrastructură, sănătate și educație. Împrumuturile suplimentare devin tot mai scumpe pe măsură ce datoria existentă urcă, iar riscurile sunt mai mari în țările cu ratinguri slabe și instituții vulnerabile.

Investițiile private au încetinit, la rândul lor, puternic. Ritmul mediu anual a coborât la 2,7% în prima jumătate a actualului deceniu, reprezentând mai puțin de jumătate din media anilor 2010. Infrastructura insuficientă, incertitudinea ridicată și accesul dificil la finanțare continuă să împiedice lansarea proiectelor noi.

Inteligența artificială poate sprijini revenirea

Banca Mondială identifică inteligența artificială, transformarea energetică și integrarea comercială regională drept trei oportunități importante pentru următorul deceniu. Folosirea mai extinsă a inteligenței artificiale ar putea majora productivitatea și susține activitatea economică, însă beneficiile vor depinde de infrastructura digitală și competențele disponibile.

Țările slab pregătite riscă să rămână și mai mult în urma economiilor dezvoltate, deoarece capacitatea centrelor de date și expertiza tehnologică sunt concentrate în statele bogate. Revenirea economiei mondiale va depinde și de temperarea inflației, reducerea vulnerabilităților fiscale și relansarea investițiilor. Pentru România, revenirea la creștere va necesita stabilitate bugetară, investiții productive și o capacitate mai mare de a face față șocurilor externe.