Statele Unite își măresc avansul față de Europa la investițiile în AI. Cheltuielile companiilor americane ar urma să crească cu 40% 

Europa încearcă să țină pasul cu expansiunea investițiilor americane în echipamente și facilități de înaltă tehnologie. Diferența apare într-un moment în care continentul se confruntă deja cu un decalaj important de productivitate față de SUA. Evoluția conturează o competiție tot mai dezechilibrată pentru următorul ciclu de dezvoltare tehnologică.

Inteligența artificială susține ritmul investițiilor din SUA

Până la sfârșitul lui 2027, investițiile companiilor din SUA ar urma să crească de peste trei ori mai rapid decât în Europa față de 2021, potrivit unor prognoze care evidențiază decalajul alimentat de inteligența artificială dintre cele două regiuni. Cheltuielile companiilor pentru echipamente și facilități noi în SUA sunt estimate să crească cu 40% în termeni reali între 2021 și sfârșitul anului viitor, potrivit prognozelor Oxford Economics.

Firma de consultanță a spus că majorarea puternică a cheltuielilor pentru echipamente destinate inteligenței artificiale reprezintă unul dintre principalii factori din spatele prognozelor sale. Creșterea din SUA se compară cu un avans de doar 12% în termeni reali în zona euro, în timp ce investițiile companiilor germane sunt așteptate să fi stagnat aproape complet în aceeași perioadă.

Cifrele subliniază provocarea cu care se confruntă Europa, în timp ce încearcă să țină pasul cu explozia cheltuielilor americane pentru echipamente și facilități de înaltă tehnologie. Continentul rămânea în urma boomului investițiilor IT din SUA chiar înainte de ascensiunea modelelor lingvistice mari, începută odată cu lansarea ChatGPT la finalul anului 2022.

Boomul inteligenței artificiale aduce și riscuri pentru SUA

Dar cifrele ridică și întrebări pentru SUA, care pariază masiv pe inteligența artificială într-un moment în care Banca Reglementelor Internaționale și alte instituții avertizează asupra riscului tot mai mare al unei „prăbușiri a investițiilor” costisitoare. Google, Meta, Microsoft și Amazon sunt pe cale să investească peste 725 de miliarde de dolari numai în 2026, în cursa lor pentru construirea unei infrastructuri mai ample pentru inteligența artificială.

Prognozele Oxford Economics arată că Europa a făcut progrese reduse, dacă a făcut vreunul, în reducerea decalajului investițional de când fostul președinte al Băncii Centrale Europene Mario Draghi a publicat, în septembrie 2024, un raport de referință privind competitivitatea.

Draghi a avertizat că digitalizarea, decarbonizarea și cheltuielile mai mari pentru apărare necesitau o creștere „fără precedent” a investițiilor, până la niveluri „văzute ultima dată în anii 1960 și 1970”. Creșterea necesară era mai mare decât impulsul investițional generat de Planul Marshall după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, a spus el.

„SUA sunt o economie mai dinamică, mai antreprenorială, astfel că se mișcă mai repede și există mai multe recompense în cursa inteligenței artificiale”, a declarat Daniel Harenberg, economist la Oxford Economics. „Europa este mult mai lentă.”

Europa rămâne în urma Statelor Unite și la productivitate

Zona europeană se confruntă și cu un decalaj mare și în creștere față de SUA în materie de productivitate. „Statele Unite s-au distanțat recent și mai mult de Europa”, le-a spus Bart van Ark, profesor la University of Manchester, responsabililor BCE reuniți în această vară la Forumul BCE de la Sintra.

Potrivit analizei lui van Ark, PIB-ul pe oră lucrată a crescut cu 14 dolari în SUA între 2018 și 2025, comparativ cu doar 2 dolari în Europa. „Decalajul nu este doar o poveste despre sectorul digital”, a adăugat van Ark, subliniind că performanța superioară a SUA s-a extins și în alte sectoare, inclusiv comerțul cu ridicata și cu amănuntul, precum și serviciile profesionale.

Dar van Ark a susținut că investițiile mai mari, în sine, probabil nu vor rezolva problemele de productivitate ale Europei. „Problema mai profundă” a Europei era faptul că inovarea „nu este conectată corespunzător” cu adoptarea noilor idei și instrumente de către companiile din diferite sectoare.

Președinta BCE, Christine Lagarde, a avertizat într-un discurs anul trecut că modelul de creștere al regiunii, dependent de industria prelucrătoare, era „orientat către o lume care dispare treptat”.

Reglementarea inteligenței artificiale intră în dezbaterea privind investițiile

Europa a fost una dintre primele jurisdicții la nivel global care a adoptat legi stricte pentru reglementarea utilizării inteligenței artificiale, Actul privind Inteligența Artificială din 2024 devenind „primul cadru juridic” din lume pentru această tehnologie, potrivit Comisiei Europene.

Criticii au avertizat că regulile stricte pot sufoca inovarea și pot descuraja investițiile în inteligență artificială. „Nu mai suntem în pas cu o lume în schimbare”, a declarat președintele francez Emmanuel Macron într-un discurs în urmă cu doi ani, avertizând că Europa „suprareglementează” și „subinvestește”. Karsten Junius, economist-șef la Bank J Safra Sarasin, a declarat că „Europa a ratat cel mai recent val de tehnologie de vârf”.

Boomul investițional din SUA depinde însă într-o măsură uriașă de continuarea cheltuielilor pentru inteligență artificială, ceea ce îl face vulnerabil la o corecție dacă randamentele nu se ridică la nivelul așteptărilor. Banca Reglementelor Internaționale, care consiliază băncile centrale, a avertizat în iunie asupra unei „prăbușiri a investițiilor” prelungite dacă randamentele cheltuielilor pentru inteligență artificială nu corespund așteptărilor.

Europa ar putea recupera o parte din decalaj

Junius a spus că este încrezător că uriașul decalaj investițional dintre Europa și SUA este, cel puțin parțial, un fenomen temporar. „Investițiile în inteligență artificială din SUA nu vor continua la această scară la nesfârșit”, a spus el, adăugând că cicluri de investiții în tehnologia IT și a semiconductorilor au existat și în trecut „și vom continua să le avem”.

Dar problema este agravată de nivelul mai redus al inovării și agilității în Europa, situație pe care Junius a atribuit-o parțial rigidității piețelor muncii. „Dacă Europa nu reușește să recupereze decalajul în tehnologiile de vârf, nivelul nostru relativ de trai comparativ cu SUA va continua să se erodeze”, a spus el, potrivit FT.