Studiu ANIS: Industria IT&C poate crește PIB-ul României până la 40 miliarde de euro

Prin aceste măsuri, susține ANIS, ar fi consolidată tranziția industriei IT&C către crearea de produse proprii şi proprietate intelectuală. Este o schimbare necesară pentru a scădea ponderea mare a serviciilor de outsourcing în cifra de afaceri a sectorului.

Evoluția în acest sens ar putea asigura peste 295.000 de locuri de muncă indirecte. Dar și un aport de aproape 88 de miliarde de euro venituri fiscale suplimentare pe termen lung.

Cifră de afaceri de 24 de miliarde de euro

Studiul ANIS arată că, în aceste condiții, industria IT&C locală și-ar putea crește contribuția la buget la şase miliarde de euro. Conform sursei citate, sectorul generează deja circa 8% din valoarea adăugată naţională.

Cifra de afaceri cumulată a întregii industrii este estimată la aproximativ 24 miliarde de euro pe an. O bună parte din aceasta este asigurată de exporturile digitale, care reprezintă aproape 45% din totalul segmentului destinat serviciilor.

„Avantajul competitiv al României nu va mai fi definit de costul dezvoltării software. Ci de capacitatea de a genera produse, proprietate intelectuală şi companii care scalează global. Datele evidenţiază faptul că fereastra de oportunitate pentru această tranziţie există. Dar nu va rămâne deschisă mult timp. Pentru ca această schimbare să accelereze, România are nevoie de un cadru predictibil şi funcţional pentru inovare, de la mecanisme fiscale şi finanţare pentru R&D până la reglementări mai agile şi colaborare reală între industrie, administraţie şi mediul academic”, a declarat directorul executiv ANIS, Corina Vasile.

Care sunt principalele bariere

Studiul arată că, fără accelerarea investiţiilor în inovare, ritmul de creştere al industriei ar putea scădea drastic. Acesta ar putea ajunge la doar 2%, de la aproximativ 17% pe an, cât a înregistrat în intervalul 2021-2023. Diminuarea este generată de reducerea marjelor, deficitul de competenţe şi competiţia regională tot mai puternică în condițiile adopţiei accelerate a Inteligenţei Artificiale (AI).

La acest cumul de factori contribuie și nivelul redus al investiţiilor private în cercetare şi dezvoltare (R&D). Ponderea acestora este doar 0,3% din PIB, una dintre cele mai mici din Uniunea Europeană. O altă provocare importantă este accesul limitat la finanţare pentru prototipuri şi validare timpurie.

Ce ar trebui făcut

Studiul ANIS propune și o strategie simplificată pentru atingerea rezultatelor scontate.

Prima etapă prevede stimularea dezvoltării de produse şi proprietate intelectuală, prin finanțări și instrumente fiscale dedicate pentru zona R&D. De asemenea, se are în vedere crearea de mecanisme accelerate de protejare a IP. Nu în ultimul rând, este nevoie de dezvoltarea unei infrastructuri comune pentru proiectele AI şi IoT.

Cea de-a doua etapă vizează scalarea și creșterea prezenței la nivel internațional prin facilitarea accesului la capital. De asemenea, se propune stimularea cererii de inovare prin achiziţii publice orientate spre tehnologie, potrivit g4media.