România riscă să piardă 15 miliarde euro din PNRR. 38 de jaloane sunt încă neîndeplinite

PNRR intră în faza în care întârzierile nu mai sunt doar probleme administrative. Ele pot deveni pierderi directe de bani europeni. Iar pentru un buget aflat sub presiune, 15 miliarde euro reprezintă o sumă greu de înlocuit din resurse interne.

România a atras 10,72 miliarde euro până acum

Până acum, România a depus patru cereri de plată. În total, țara a primit 10,72 miliarde euro, incluzând prefinanțarea și primele trei cereri de plată. Suma reprezintă 50,08% din totalul disponibil.

Comisia Europeană a aprobat preliminar și cererea de plată 4. Aceasta are o valoare de 2,62 miliarde euro. După această plată, suma încasată de România va ajunge la 13,34 miliarde euro.

Problema este comparația cu riscul rămas. Penalizările potențiale trec de 15 miliarde euro. Asta înseamnă mai mult decât toți banii încasați până acum prin PNRR.

Pîslaru avertizează asupra ritmului lent

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a avertizat în Guvern că reformele avansează greu. El spune că progresul este „foarte scăzut”, iar în unele cazuri chiar inexistent.

„Ritmul de implementare a reformelor este unul greoi”, a transmis ministrul. El a atras atenția asupra penalităților care pot fi aplicate dacă reformele nu sunt îndeplinite la timp.

Mesajul este unul clar. România nu mai are doar o problemă de absorbție. Are o problemă de reforme întârziate, care pot bloca bani deja negociați.

45 de jaloane rămase, 38 încă în lucru

În total, România mai are 45 de ținte și jaloane aferente reformelor rămase de implementat. Dintre acestea, 7 sunt considerate îndeplinite la nivelul MIPE. Restul de 38 sunt încă în curs de îndeplinire.

Aici apare blocajul real. Dintre cele 38, 14 sunt considerate reforme cu impact semnificativ. Iar 11 dintre acestea au nevoie de inițiative legislative.

Asta mută presiunea din zona tehnică în zona politică. Unele reforme nu pot fi rezolvate printr-un ordin sau o procedură internă. Au nevoie de legi, voturi și acord politic.

Reformele grele ajung în Parlament

MIPE arată că 9 acte normative de nivel de lege trebuie aprobate în Parlament. Printre temele vizate se află reforma ANAF, legea salarizării unitare, Legea apelor, decarbonizarea și Codul administrativ.

Unele proiecte au fost discutate cu Comisia Europeană. Altele așteaptă opinia Comisiei. O parte fac obiectul renegocierii cu Bruxelles-ul.

Pentru România, aceasta este partea cea mai sensibilă. Reformele mari ating instituții, salarii, administrație și energie. Adică exact zonele unde deciziile politice sunt cele mai dificile.

Calendar strâns până la finalul lunii mai

MIPE a propus și un calendar pentru transmiterea proiectelor în Parlament. Actele cu opinie favorabilă de la Comisie ar urma să fie depuse până la 15 mai. Cele care așteaptă opinia Comisiei ar urma să fie depuse până la 22 mai.

Pentru reformele aflate în renegociere, termenul indicat este 31 mai. Impactul potențial al neîndeplinirii acestor reforme este de peste 7,5 miliarde euro.

Alte 24 de ținte și jaloane au penalizări potențiale de aproximativ 7,3 miliarde euro. Acestea sunt în sarcina ministerelor de linie. Ele nu cer acte normative, ci finalizarea unor investiții, achiziții sau ultime acțiuni asociate reformelor.

Miza: bani europeni sau presiune pe buget

Dacă România pierde bani din PNRR, nota nu dispare. Proiectele trebuie finanțate cumva. Iar diferența poate ajunge pe bugetul național, pe deficit sau pe datorie.

Asta este problema economică majoră. România are nevoie de bani europeni pentru investiții. În același timp, trebuie să reducă deficitul și să convingă piețele că își ține finanțele sub control.

O pierdere de 15 miliarde euro ar lovi exact în această ecuație. Ar reduce spațiul pentru investiții. Ar crește presiunea pe buget. Și ar slăbi credibilitatea României în relația cu Bruxelles-ul.

PNRR intră în faza fără scuze

Până acum, multe întârzieri au fost tratate ca probleme de procedură. De acum, ele devin riscuri financiare. Termenele se apropie, iar Comisia Europeană poate aplica penalizări.

Pentru Guvern și Parlament, miza nu mai este doar bifarea unor jaloane. Este evitarea unei pierderi care poate depăși toți banii primiți până acum prin PNRR. În final, România nu riscă să piardă doar finanțare. Riscă să piardă timp, credibilitate și investiții. Iar acestea sunt mult mai greu de recuperat decât o tranșă întârziată.