Un nou val de bani europeni pentru România. Granturile SEE și norvegiene depășesc 500 de milioane de euro

Aceasta este cea mai mare alocare primită vreodată de țara noastră în cadrul acestor mecanisme financiare. Acordurile au fost semnate marți, în cadrul ceremoniei oficiale dedicate memorandumurilor de înțelegere dintre România și statele donatoare – Norvegia, Islanda și Liechtenstein, conform Economedia.ro.

Potrivit ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, suma reprezintă „un vot de încredere” acordat României și instituțiilor sale. Oficialul a declarat că noua finanțare depășește toate alocările anterioare primite de țara noastră prin granturile SEE și norvegiene. „O consider un gest de încredere în instituțiile noastre, în sistemele de management și control și în autenticitatea parteneriatului nostru cu statele donatoare”, a afirmat ministrul, citat de presa economică.

Fondurile vor fi direcționate către proiecte din domenii considerate strategice pentru dezvoltarea României. Printre acestea se numără tranziția verde, energia regenerabilă, protecția mediului, cercetarea și inovarea, cultura, educația, reforma justiției, afacerile interne și incluziunea socială.

Granturi utilizate din 2007

Ministrul a subliniat că România are deja experiență în utilizarea acestor granturi. Din 2007 și până în prezent, țara noastră a beneficiat de aproape un miliard de euro. Banii au venit prin mecanismele financiare SEE și norvegiene. Sumele au fost folosite pentru proiecte publice, dezvoltare locală, modernizarea instituțiilor și sprijinirea societății civile. „Banii nu au rămas pe hârtie, ci au ajuns acolo unde contează cu adevărat: în viața oamenilor, în comunități, în școli, în instituții și în proiecte antreprenoriale de succes”, a declarat Dragoș Pîslaru.

Potrivit datelor prezentate de oficialii guvernamentali, noul pachet financiar este compus din contribuții provenite atât din mecanismul norvegian, cât și din granturile SEE. România ar urma să beneficieze de aproape 500 de milioane de euro finanțare totală. La aceasta se adaugă contribuția de cofinanțare națională. Mai exact, partea norvegiană reprezintă 291,6 milioane de euro, iar componenta SEE aproximativ 304 milioane de euro la nivel brut. Contribuțiile nete sunt estimate la aproximativ 243 de milioane de euro pe componenta norvegiană. De asemenea, 254 de milioane de euro pe partea SEE. România va asigura o cofinanțare de aproximativ 15%, respectiv aproape 68,6 milioane de euro.

Instrumente financiare importante

Granturile SEE și norvegiene sunt considerate unele dintre cele mai importante instrumente financiare externe. Acestea sunt destinate statelor europene mai puțin dezvoltate economic. Scopul principal al acestor programe este reducerea disparităților economice și sociale din Europa. De asemenea, consolidarea cooperării dintre statele beneficiare și cele donatoare.

În ultimii ani, România a utilizat aceste fonduri pentru proiecte care au vizat mai multe domenii. Printre acestea, modernizarea sistemului judiciar, combaterea sărăciei, protecția mediului și sprijinirea organizațiilor neguvernamentale. Ceremonia de semnare are loc într-un moment important. România încearcă să accelereze absorbția fondurilor europene și să reducă presiunile asupra bugetului public. În contextul deficitului bugetar ridicat și al nevoii de investiții masive în infrastructură, energie și administrație, granturile externe devin o sursă importantă de finanțare. În paralel, Guvernul încearcă să recupereze întârzierile din PNRR și să crească ritmul investițiilor europene.

Ministrul Dragoș Pîslaru declara recent că România a atras de la aderarea la Uniunea Europeană aproximativ 108 miliarde de euro. De asemenea, a contribuit la bugetul comunitar cu circa 36 de miliarde. Asta înseamnă un câștig net de peste 72 de miliarde de euro. Pentru autorități, noua alocare prin granturile SEE și norvegiene este și un semnal politic important. Oficialii români încearcă să transmită că România continuă să fie considerată un partener credibil în gestionarea fondurilor europene și internaționale. Mai ales într-o perioadă în care presiunile economice și bugetare cresc în întreaga Europă.