Datele financiare arată o pierdere de 186 de milioane de lei în anul trecut. În plus, compania a înregistrat pierderi operaționale aproape fără întrerupere în ultimul deceniu. Guvernul speră acum într-o prelungire a planului, invocând tensiunile regionale și problemele de pe piața combustibilului. Fără acordul Bruxelles-ului, statul nu va mai putea acorda ajutor financiar. Autoritățile caută variante care să evite dispariția companiei.
Tarom nu a reușit să respecte obiectivele de redresare
Vicepremierul Oana Gheorghiu a declarat că Ministerul Transporturilor și conducerea interimară a Tarom negociază cu Comisia Europeană. Discuțiile vizează viitorul planului de redresare aprobat anterior pentru companie. Prin acel mecanism, statul român a putut susține financiar operatorul aerian. Scopul era stabilizarea activității și reducerea pierderilor.
Potrivit vicepremierului, rezultatele nu confirmă însă o redresare reală. Tarom nu s-a menținut în parametrii stabiliți și a acumulat noi pierderi. Gheorghiu a subliniat că un plan de salvare nu poate funcționa dacă situația financiară continuă să se deterioreze. În anul trecut, compania a ajuns la o pierdere de 186 de milioane de lei.
Declarațiile oficiale indică și o problemă mai veche. În ultimii zece ani, Tarom a avut constant pierderi din activitatea operațională. Singurul an cu profit nu a venit din zboruri sau servicii curente. Rezultatul pozitiv a fost obținut prin vânzarea unor aeronave și a unor sloturi. Cu alte cuvinte, profitul nu a fost generat de modelul normal de funcționare.
Statul așteaptă răspunsul Comisiei Europene
Guvernul mizează acum pe o propunere de prelungire a planului de redresare. Oana Gheorghiu spune că o astfel de variantă ar putea fi acceptată. Argumentele invocate țin de contextul geopolitic și de dificultățile create de criza combustibilului. O aprobare ar oferi companiei timp suplimentar pentru reorganizare. Situația rămâne însă fragilă. Dacă Executivul european nu acceptă prelungirea, statul român nu va mai putea finanța Tarom. Vicepremierul a explicat că ajutorul de stat nu poate continua fără acordul Comisiei.
Oana Gheorghiu a insistat că nimeni nu își dorește închiderea Tarom. Totuși, a avertizat că menținerea formulei actuale nu oferă perspective reale. În opinia sa, compania nu se poate susține singură cu actualul model de business. Nici structura de personal nu ajută la atingerea echilibrului financiar. După zece ani de pierderi, concluzia devine greu de evitat.
Autoritățile caută un partener care să sprijine relansarea companiei
Vicepremierul a indicat și o posibilă direcție pentru viitor. Statul ar putea căuta un partener important, capabil să aducă experiență și eficiență. Un asemenea partener ar putea veni cu know-how, cu un model de afaceri sustenabil și cu o organizare mai bună. În plus, ar putea contribui cu sloturi și cu o abordare comercială mai competitivă, potrivit News.ro.
Formula exactă rămâne deschisă. Poate fi vorba despre un parteneriat, o fuziune sau o altă înțelegere. Gheorghiu a spus că primul pas este acceptarea realității și începerea unor discuții serioase. Negocierile, spune ea, trebuie purtate fără calcule electorale și fără sloganuri. România ar urma să intre la masa discuțiilor cu câteva priorități clare. Una dintre ele este păstrarea numelui Tarom. O altă miză importantă vizează menținerea unor rute interne considerate utile pentru țară. Mesajul transmis de vicepremier este direct: compania poate supraviețui doar dacă devine eficientă. În lipsa unei schimbări reale, dispariția ei ar putea deveni doar o chestiune de timp.