BNR avertizează că inflația va fi mai ridicată decât în prognoza anterioară. Dobânda rămâne neschimbată, la 6,50% 

Scumpirea petrolului și a gazelor a schimbat rapid perspectiva pe termen scurt. Cererea internă rămâne fragilă, iar consumul pierde din ritm. BNR consideră că economia trece printr-o perioadă complicată, cu riscuri externe ridicate. Consiliul de administrație a ales să nu modifice dobânda.

Noua evaluare indică o inflație mai ridicată 

Banca Națională arată că inflația anuală va crește în lunile următoare. Nivelul va rămâne peste cel estimat în prognoza pe termen mediu din februarie 2026. Minuta ședinței de politică monetară din 7 aprilie confirmă schimbarea de perspectivă. În varianta anterioară, inflația trebuia să ajungă la 9,8% în iunie 2026. Ulterior, era anticipată o scădere puternică, susținută de efecte de bază. BNR estima apoi o reducere treptată la 3,9% în decembrie 2026. Pentru finalul anului 2027, instituția vedea un nivel de 2,9%. Noile date sugerează însă o perioadă mai dificilă decât se credea inițial. Traiectoria pe termen scurt s-a deteriorat din cauza unor șocuri de ofertă. Impactul lor va fi mai puternic în trimestrul al doilea din 2026.

Scumpirea energiei și a carburanților alimentează noul val de inflație 

Principalul motiv pentru revizuirea în sens negativ este scumpirea combustibililor. Creșterea cotațiilor la petrol și gaze influențează deja costurile interne. Războiul din Orientul Mijlociu a amplificat tensiunile din piețele energetice. BNR mai arată că efectele inflaționiste vor depăși factorii cu impact opus. Printre ei apare noul mecanism de stabilire a prețului gazelor pentru populație. Măsura a fost introdusă în aprilie 2026, dar efectul rămâne limitat. În plus, trimestrul al doilea aduce efecte de bază nefavorabile pe energie.

 Presiunea vine și din măsuri fiscale aplicate în a doua parte din 2025. Expirarea plafonării la energia electrică a influențat deja structura prețurilor. Majorarea TVA și a accizelor a adăugat un nou val de scumpiri. BNR consideră că asemenea efecte se vor estompa în trimestrul al treilea. Până atunci, balanța riscurilor rămâne înclinată spre o inflație mai mare. Membrii Consiliului au avertizat că petrolul poate avea un impact intern mai amplu. Au remarcat și măsuri de protecție pentru firme și populație. Totuși, efectul lor nu elimină riscul unei propagări în economie. Scumpirea carburanților poate influența servicii, transport și multe bunuri de consum.

Consumul redus poate contribui la temperarea inflației 

Din zona factorilor fundamentali, presiunile par ușor dezinflaționiste pe termen scurt. BNR invocă deficitul de cerere agregată, mai mare decât estimările anterioare. Fenomenul a fost vizibil în trimestrul al patrulea din 2025. Instituția se așteaptă la o adâncire a lui în prima jumătate a anului. Costurile salariale din sectorul privat au intrat pe o tendință descendentă.

 Efectele lor asupra prețurilor apar însă cu întârziere. Inflația ridicată din ultimele luni complică procesul de corecție. La fel se întâmplă și cu anticipațiile inflaționiste încă mari. BNR spune că asemenea elemente pot menține persistentă inflația de bază. Pe un orizont mai lung, presiunile dezinflaționiste ar putea deveni mai puternice. Consolidarea bugetară începută în 2025 ar putea ajuta în direcția corectă. O asemenea evoluție ar susține și o temperare a așteptărilor inflaționiste. În același timp, populația va resimți o nouă slăbire a puterii de cumpărare. Carburanții mai scumpi vor apăsa suplimentar asupra bugetelor gospodăriilor. Consiliul consideră totuși că riscul unor efecte secundare majore este redus. Chiar și așa, evoluțiile vor fi urmărite atent în lunile următoare.

Economia încetinește, iar BNR nu schimbă dobânda

Membrii Consiliului văd o ușoară redresare economică în primul semestru din 2026. Ritmul rămâne însă modest față de provocările din economie. BNR observă o nouă scădere a dinamicii anuale a PIB în trimestrul întâi. Formarea brută de capital fix pare să fi avut o contribuție negativă. Și exportul net poate trage în jos activitatea economică. Exporturile și-au redus vizibil avantajul față de importuri în ianuarie 2026. Deficitul comercial a continuat totuși să se contracte comparativ anual, potrivit Economedia.

 Deficitul de cont curent a avut chiar o reducere mai accelerată. În față rămân numeroase incertitudini legate de politica bugetară. BNR menționează și obligațiile României privind corecția deficitului excesiv. Pe lângă ele, criza energetică rămâne un risc major pentru economie. Impactul poate apăsa pe consum, încredere, profituri și costuri de finanțare. Consiliul a subliniat din nou importanța fondurilor europene și a PNRR. Resursele europene pot limita o parte din efectele negative ale crizelor actuale. Ele sunt importante și pentru reforme, tranziție energetică și creștere economică. În final, BNR a decis să mențină rata dobânzii de politică monetară la 6,50%. Dobânda Lombard rămâne la 7,50%, iar facilitatea de depozit la 5,50%. Instituția păstrează și nivelurile rezervelor minime obligatorii pentru bănci. Mesajul arată că inflația urcă, iar prudența monetară continuă.