Arta contemporană conduce în topul preferințelor de cumpărare din România, cu 76%. Piața locală este în creștere

Semnalele din piață indică o bază de cumpărători mai diversă și mai activă. Pentru mulți, arta rămâne pasiune. Pentru alții, devine și o formă de plasare a capitalului.

Colecționarii se orientează tot mai mult spre arta contemporană 

Pictura contemporană este segmentul care atrage cele mai multe achiziții în rândul colecționarilor români. Potrivit studiului Deloitte „Romania Art Report”, 76% dintre respondenți spun că preferă lucrările contemporane. Pe locul următor se află pictura clasică, indicată de 54% dintre participanți.

Imaginea de ansamblu este favorabilă pieței. Peste 80% dintre cei chestionați spun că piața de artă din România se află pe un drum de creștere sau de maturizare. Percepția sugerează o schimbare de etapă. Piața nu mai este privită doar ca un spațiu de nișă, rezervat pasionaților sau colecționarilor consacrați. Rezultatele arată și o repoziționare a preferințelor. Lucrările recente câștigă teren, fără să reducă interesul pentru numele validate în timp. În termeni economici, cererea se mută spre o combinație între relevanță culturală și potențial de apreciere.

Colecționarii aleg cu sufletul, dar se uită tot mai atent și la valoare 

Motivul principal pentru cumpărarea de artă rămâne legătura personală cu lucrarea. Pentru 41% dintre respondenți, criteriul estetic și emoțional este decisiv. Cu alte cuvinte, piața continuă să fie alimentată de plăcerea de a deține și de a trăi alături de artă. Pe locul al doilea se află implicarea culturală, cu 25%. Mulți cumpărători vor să susțină artiști, galerii și proiecte care dau consistență scenei locale. Achiziția devine, astfel, și o formă de participare la viața culturală.

În același timp, apar tot mai clar motivații legate de administrarea averii. Planificarea patrimoniului este menționată de 14% dintre respondenți, iar interesul strict investițional de 12%. Procentele nu domină încă piața, dar marchează o schimbare importantă de mentalitate. Arta începe să fie văzută și ca activ alternativ. Nu concurează direct cu instrumentele financiare clasice, dar intră tot mai des în discuția despre valoare, protecție și orizont lung.

Piața atrage un public mai variat, susținut mai ales de venituri proprii 

Structura colecționarilor arată o piață mai diversă decât în anii trecuți. Antreprenorii reprezintă cel mai mare segment individual, cu 18%. Prezența lor arată că interesul pentru artă crește în rândul celor obișnuiți să evalueze oportunități și să administreze capital. Profesioniștii din corporații și specialiștii din artă și cultură au câte 13%. Profesiile liberale ajung la 12%, iar segmentul IT urcă la 7%. Împreună, aceste categorii conturează o piață susținută de venituri stabile, educație ridicată și expunere la modele moderne de consum cultural. Și sursa banilor spune multe despre profilul cumpărătorului. Pentru 72% dintre respondenți, achizițiile sunt finanțate în principal din veniturile proprii. Doar 13% folosesc venituri din investiții, iar moștenirile contează puțin, cu 6%.

Colecționarii preferă arta locală, iar licitațiile rămân principalul reper 

Colecțiile românilor sunt încă puternic concentrate pe artiști și lucrări din spațiul local. Peste 69% dintre respondenți spun că dețin cel mult zece lucrări internaționale. Atașamentul față de scena românească rămâne puternic, dar datele arată și un potențial clar de extindere către piețe externe. Lucrările ajung în primul rând în locuințe. Pentru 81% dintre colecționari, casa este principalul spațiu de expunere și păstrare. Arta nu circulă, așadar, doar în spații instituționale. Ea intră direct în viața de zi cu zi a cumpărătorului.

La capitolul achiziție, casele de licitații conduc cu 31%. Explicația ține de încredere, trasabilitate și validarea valorii. Urmează achizițiile directe de la artiști, galeriile și magazinele de antichități, fiecare cu 19%. Canalul online rămâne modest, cu 10%. Platformele digitale sunt folosite mai ales pentru documentare și comparație, nu ca principal spațiu de tranzacționare. Studiul Deloitte România a fost realizat împreună cu Asociația RAD și Artmark, pe un eșantion de 343 de respondenți, în martie 2026. Față de ediția pilot din 2025, raportul include și o componentă dedicată profesioniștilor din sectorul artistic.