România a redus deficitul bugetar la 7,9% din PIB în 2025. Diferența față de restul statelor membre UE rămâne semnificativă

Scăderea de 1,4 procente depășește estimările inițiale ale piețelor. Datele au fost calculate după metodologia europeană ESA și validate de Eurostat. Corecția arată un pas înainte pentru echilibrul finanțelor publice. Totuși, situația rămâne dificilă în comparație cu restul Uniunii Europene. România continuă să aibă cel mai mare deficit bugetar dintre toate statele membre.

Deficitul a scăzut mai mult decât estimau autoritățile

Ministerul Finanțelor a anunțat că reducerea deficitului din 2025 a fost peste așteptările inițiale. Diferența față de anul trecut este importantă și arată o încercare corectare. Pentru economie, un deficit mai mic înseamnă presiune mai redusă asupra finanțelor statului. În același timp, scade și vulnerabilitatea în fața problemelor externe. Oficialii spun că direcția este importantă pentru stabilitate și pentru recâștigarea încrederii. Mesajul transmis de Ministerul Finanțelor este legat de responsabilitate și disciplină bugetară. Guvernul susține că această ajustare poate oferi spațiu pentru dezvoltare și investiții. Obiectivul este o economie mai credibilă și mai predictibilă în anii următori.

Comparativ cu alte state, România a avut una dintre cele mai mari corecții fiscale din Uniunea Europeană. Polonia a înregistrat un deficit de aproximativ 7,3% din PIB. Belgia a ajuns la 5,2%, iar Franța la 5,1% din PIB. Italia a avut o ajustare mult mai redusă, de doar 0,3%. Chiar și în aceste condiții, România rămâne la coada clasamentului european. Media deficitului în Uniunea Europeană este în jur de 3% din PIB. Diferența față de media europeană rămâne, așadar, foarte mare.

Cum a fost redus deficitul

Reducerea deficitului nu a venit dintr-o singură măsură, ci dintr-un pachet mai larg.
Ministerul Finanțelor vorbește despre creșterea veniturilor bugetare și controlul mai bun al cheltuielilor. Au fost reorganizate și sursele de finanțare pentru investiții. În plus, autoritățile au încercat o folosire mai eficientă a fondurilor europene. Un alt pas important a fost reducerea arieratelor și a obligațiilor restante. Astfel, România a intrat în 2026 cu o poziție fiscală mai stabilă. Măsurile adoptate spre finalul anului trecut au permis și stingerea unor datorii vechi. Prin asta, presiunile asupra bugetului curent au fost limitate.

Un element important este păstrarea investițiilor publice la un nivel ridicat. Guvernul susține că ajustarea nu a fost făcută prin tăierea investițiilor. România a menținut investițiile publice la 7,2% din PIB. Procentul este printre cele mai mari din Uniunea Europeană. Banii au mers către infrastructură și proiecte susținute din fonduri europene. Menținerea investițiilor este prezentată drept un semnal de continuitate pentru dezvoltare. În același timp, statul încearcă să reducă dezechilibrele din finanțele publice.

Ce efecte poate avea asupra economiei

Scăderea deficitului este importantă nu doar pentru buget, ci și pentru întreaga economie. Deficitele mari duc, de regulă, la costuri mai mari de împrumut pentru stat. Când statul se finanțează mai scump, efectele se simt și în rândul populației. Dobânzile mai ridicate pot afecta creditele pentru locuințe, consumul și investițiile. Din acest motiv, consolidarea fiscală este văzută ca o condiție pentru stabilitate. Autoritățile spun că obiectivul este reducerea acestor riscuri în perioada următoare. Un cadru bugetar mai solid ar putea încuraja și investițiile private. Investitorii urmăresc cu atenție nivelul deficitului și capacitatea statului de a-l controla, potrivit Digi24.

Chiar dacă direcția este pozitivă, problema nu este rezolvată complet. România rămâne statul cu cel mai mare deficit din Uniunea Europeană. Asta arată că ajustarea începută în 2025 trebuie continuată. Rezultatul este important, dar nu suficient pentru apropierea de media europeană. Pentru o îmbunătățire reală, va fi nevoie de măsuri susținute și de disciplină bugetară. Abia atunci scăderea deficitului se poate transforma într-un avantaj economic de durată.