Povestea Toyota. Cum a ajuns gigantul auto japonez de la războaie de țesut la venituri de peste 320 de miliarde de dolari 

Povestea Toyota. Cum a ajuns gigantul auto japonez de la războaie de țesut la venituri de peste 320 de miliarde de dolari  Povestea Toyota. Cum a ajuns gigantul auto japonez de la războaie de țesut la venituri de peste 320 de miliarde de dolari 
Toyota vinde astăzi milioane de mașini pe an și raportează venituri de peste 320 de miliarde de dolari. Totuși, povestea grupului nu a început cu fabricș auto, ci într-un atelier de textile. Marca japoneză a ajuns sinonimă cu fiabilitatea, consumul redus și mașinile care rezistă ani întregi, dar rădăcinile sale sunt legate de fire, războaie de țesut și atenție pentru detaliu.

La originea companiei s-a aflat Sakichi Toyoda, inventatorul japonez care a creat, în 1897, prima mașină de țesut mecanică din Japonia. Odată cu invenția a apărut și o idee economică simplă, aceea că munca putea deveni mai rapidă, mai precisă și mai puțin costisitoare.

În 1918, Sakichi Toyoda a fondat Toyoda Spinning and Weaving, iar opt ani mai târziu a creat Toyoda Automatic Loom Works, firmă dedicată echipamentelor textile. La începutul anilor ’30, a vândut drepturile pentru mașina de țesut G-Type către britanicii de la Platt Brothers. A primit 100.000 de yeni, bani care puteau fi reinvestiți în industria textilă, dar familia Toyoda a ales un drum mai riscant și a intrat în industria auto

Mașina de țesut G-Type

Primul pas în industria auto

Sakichi Toyoda i-a oferit banii fiului său, Kiichiro Toyoda. Tânărul era atras de automobile și de rolul lor în modernizarea Japoniei. Țara se schimba rapid, iar o economie care voia să țină pasul cu marile puteri avea nevoie de propriile mașini.

În 1933, Kiichiro a creat o divizie auto în cadrul Toyoda Automatic Loom Works. Japonia nu avea experiența Statelor Unite, așa că inginerii au studiat atent modelele americane. Primul automobil de producție, Model AA, a apărut în 1936. Avea influențe clare din Chrysler, Ford și Chevrolet, dar miza era mai mare decât originalitatea completă. Japonia demonstra că putea construi un automobil propriu, în serie.

Planul lui Kiichiro a căpătat amploare în 1937, când divizia auto a devenit Toyota Motor Company. Firma a început să producă și camioane, necesare într-o economie în dezvoltare, care avea nevoie de transport. Al Doilea Război Mondial a redus producția civilă, iar accentul a căzut pe vehicule utilitare. După încheierea războiului, Toyota a reluat producția de mașini în 1947, odată cu Modelul SA.

Toyota AA, 1936

America, prima mare lecție industrială pentru Toyota 

În anii ’50, compania a privit atent spre Statele Unite. Managerii japonezi au vizitat uzine americane și au observat liniile de asamblare. Nu au copiat mecanic modelul, fiindcă Japonia avea spațiu limitat, capital redus și o piață internă mai mică. Din această diferență s-a născut treptat Toyota Production System. Ideea era să se producă exact ce era necesar, la momentul potrivit, cu pierderi cât mai mici.

Într-o fabrică, risipa înseamnă timp pierdut, stocuri prea mari, defecte și muncă irosită. Așa că grija pentru detalii a devenit un mod de lucru. Fiecare etapă trebuia să aibă sens, iar problemele trebuiau observate repede. Dacă apărea o eroare, procesul era oprit și cauza era remediată.

Lecția americană a fost urmată de primul test pe piața americană. În 1957, grupul a înființat Toyota Motor Sales USA. Un an mai târziu, a lansat sedanul Toyopet în Statele Unite, dar debutul a fost slab. Mașina era prea scumpă, prea lentă și nepotrivită pentru drumurile americane. Compania a tratat eșecul ca pe o lecție, a modificat produsul, a ascultat piața și a revenit mai pregătită. În 1965, Toyota Corona a devenit primul succes important al mărcii în SUA.

Corolla, modelul care a cucerit SUA

Anii ’60 și ’70 au schimbat poziția Toyota. Grupul nu mai era doar un producător japonez care învăța de la americani. Devenea un rival tot mai serios pe piețele internaționale. Exporturile au crescut, iar mașinile japoneze au intrat tot mai des în garajele cumpărătorilor occidentali.

Creșterea a fost susținută și prin extinderea grupului industrial. Hino Motors a intrat în grup în 1966. Au urmat Nippondenso și Daihatsu. Noile achiziții au întărit lanțul de producție și au ajutat la controlul calității.

Modelul care a adus notorietate numelui Toyota în lume a fost Corolla. Lansată în Statele Unite în 1968, automobilul nu promitea lux sau superperformanțe. Oferea însă ceva mai important pentru mulți oameni – o mașină accesibilă, economică și de încredere. Pentru familiile americane, Corolla a devenit o alegere practică, fiindcă se întreținea ușor, consuma puțin și era mai ieftină decât multe modele produse în SUA. Crizele petroliere au amplificat avantajul. Când benzina s-a scumpit, mașinile mari au devenit mai greu de susținut, iar marca japoneză a câștigat teren. În timp, fiabilitatea a învins prejudecățile.

Prius, mașina care a schimbat direcția Toyota 

După succesul modelelor de volum, Toyota a început să își consolideze poziția globală. În 1982, Toyota Motor Company a fuzionat cu Toyota Motor Sales Company. Din reorganizare a apărut Toyota Motor Corporation, iar doi ani mai târziu colaborarea cu General Motors a dus la proiectul New United Motor Manufacturing. Fabrica din California a început producția în 1986.

În 1989, Toyota a lansat Lexus, marca sa de lux, într-un moment în care japonezii erau cunoscuți în special pentru mașini accesibile și rezistente. Astfel, niponii au arătat că pot concura și în zona premium, unde dominau mărcile europene și americane. Un moment decisiv a venit în 1997, odată cu lansarea Prius, primul autovehicul hibrid produs în masă. La început, ideea părea îndrăzneață, pentru că tehnologia era scumpă, iar publicul nu era obișnuit cu astfel de mașini. Prius a schimbat însă discuția despre viitorul automobilului și a arătat că prudența tehnică nu exclude inovația.

Toyota Prius, lansat în 1997

Crizele care au testat încrederea în Toyota

Povestea Toyota nu a fost doar despre creștere. Criza financiară globală din 2008 a lovit puternic industria auto, iar cumpărătorii au amânat achizițiile. În 2010, grupul a trecut printr-o criză de imagine și mai dureroasă, după ce peste opt milioane de vehicule au fost chemate în service pentru probleme legate de accelerație și siguranță, potrivit Britannica

Din 2014, marca japoneză a fost prinsă și în scandalul airbagurilor Takata. Milioane de vehicule produse de mai multe companii auto au fost rechemate pentru verificări. Provocarea nu a fost doar financiară, ci și una de încredere.

Totuși, grupul nipon și-a păstrat poziția globală. A continuat să investească în hibrizi, mașini electrificate, hidrogen și tehnologii pentru mobilitate. Dar, în timp ce unii rivali au mizat aproape total pe automobilul electric, Toyota a ales o strategie mai prudentă, cu mai multe direcții deschise.

Toyota astăzi, între tradiție industrială și forță financiară

Toyota este astăzi un grup global, cu fabrici, centre de cercetare și rețele de distribuție în numeroase țări. Produce automobile sub mărcile Toyota, Lexus, Daihatsu și Hino, dar are și servicii financiare, componente și activități legate de mobilitate. Pentru anul fiscal 2025, Toyota a raportat venituri de aproximativ 320 de miliarde de dolari și a vândut peste 9,3 milioane de vehicule.

Drumul de la războaie de țesut la automobile arată cum o afacere construită pe disciplină, economie de resurse și răbdare a ajuns să influențeze modul în care lumea gândește producția auto.

0 comentarii