UE pregătește regula „Buy European” pentru medicamente. Producătorii locali pot fi avantajați în 27 de state

Miza este securitatea aprovizionării. Europa vrea să reducă dependența de importuri pentru antibiotice, insulină, vaccinuri și alte tratamente esențiale. Pentru industria farmaceutică, noile reguli pot însemna investiții, producție locală și contracte publice mai predictibile.

Acord provizoriu între Parlament și Consiliu

Negociatorii Parlamentului European și ai Consiliului au ajuns la un acord provizoriu privind Actul european pentru medicamente critice. Regulamentul urmărește să reducă dependența UE de furnizori din afara blocului comunitar. În paralel, ar trebui să crească și competitivitatea industriei farmaceutice europene.

Noile reguli vizează medicamente considerate critice. Lista include antibiotice, insulină și vaccinuri. Sunt incluse și tratamente pentru boli cronice sau rare, atunci când disponibilitatea este insuficientă.

Acordul nu intră imediat în vigoare. El trebuie aprobat de Parlamentul European și de Consiliu. Abia apoi regulile pot fi aplicate în statele membre.

Producția europeană devine criteriu în achiziții

Schimbarea centrală este introducerea unei logici de tip „Buy European”. Autoritățile publice nu vor mai lua în calcul doar prețul. Vor putea ține cont și de locul în care sunt fabricate medicamentele și substanțele active.

Pentru medicamentele dependente de furnizori din afara UE, statele vor putea favoriza producția europeană. Avantajul poate fi acordat firmelor care produc în Europa o parte semnificativă din tratamente. Se poate aplica și pentru substanțele active folosite în producție.

Aceasta este o schimbare majoră față de logica achizițiilor bazate aproape exclusiv pe preț. Europa încearcă să cumpere nu doar ieftin, ci și sigur. În sănătate, cel mai mic preț poate deveni inutil dacă produsul lipsește din farmacii.

Proiecte strategice pentru fabrici noi

Regulile vor permite dezvoltarea unor proiecte industriale strategice în UE. Acestea pot crea, moderniza sau extinde capacități de producție farmaceutică. Companiile eligibile pot primi finanțare europeană sau națională.

Există însă și condiții. Firmele care primesc sprijin public vor trebui să prioritizeze livrările către piața europeană. Asta înseamnă că finanțarea vine cu obligații clare.

Pentru statele membre, mecanismul poate deveni o formă de politică industrială. Banii publici pot susține fabrici, capacități noi și lanțuri de aprovizionare mai scurte. Pentru pacienți, miza este disponibilitatea tratamentelor.

Comisia ar putea cumpăra pentru mai multe state

Acordul introduce și achiziții comune voluntare. Comisia Europeană va putea iniția o procedură de cumpărare în numele statelor membre. Condiția este ca cel puțin cinci țări să solicite acest lucru.

Comisia va putea și să invite statele să formeze o cerere comună. Scopul este negocierea mai bună a prețurilor. Dar miza principală rămâne evitarea crizelor de aprovizionare.

Pandemia a arătat cât de vulnerabile pot fi lanțurile medicale. În crize, fiecare stat încearcă să cumpere rapid. Achiziția comună poate reduce competiția internă dintre țările UE.

De ce face UE această schimbare

Peste jumătate dintre lipsurile raportate de medicamente sunt cauzate de probleme de producție. Printre cauze se află și deficitul de substanțe active farmaceutice. De aceea, Bruxellesul încearcă să aducă o parte mai mare din producție în interiorul UE.

Raportorul Tomislav Sokol spune că firmele care produc în Europa vor fi favorizate în procedurile de achiziție. El afirmă că acordul transmite un semnal clar: Europa vrea să își consolideze baza industrială farmaceutică.

Adam Jarubas, președintele Comisiei pentru Sănătate Publică din Parlamentul European, a descris actul drept o piesă lipsă în răspunsul UE la penuriile de medicamente. El leagă proiectul de reindustrializare și competitivitate.

De ce ne privește, ca țară

Pentru România, schimbarea poate avea două efecte. Primul ține de accesul la medicamente. Dacă UE își securizează producția, riscul de lipsuri poate scădea.

Al doilea efect ține de industrie. România ar putea încerca să atragă investiții farmaceutice, mai ales în producție, ambalare sau substanțe active. Dar pentru asta are nevoie de infrastructură, personal calificat și politici industriale coerente.

Există și un risc. Dacă producția europeană este mai scumpă decât importurile, prețurile pot crește. De aceea, UE încearcă să echilibreze două obiective: securitatea aprovizionării și costurile suportabile pentru sistemele de sănătate.

Medicamentele devin miză economică strategică

Noua abordare arată o schimbare de paradigmă. Medicamentele critice nu mai sunt tratate doar ca produse cumpărate la cel mai mic preț. Ele devin parte din securitatea economică a Europei.

Pentru pacienți, miza este simplă. Tratamentul trebuie să existe atunci când este necesar. Pentru state, miza este controlul asupra lanțurilor de aprovizionare. În final, regula „Buy European” nu este doar despre industrie. Este despre capacitatea UE de a nu depinde excesiv de furnizori externi în momente de criză. Iar pentru România, întrebarea este dacă va rămâne doar cumpărător sau va încerca să intre în noua hartă europeană a producției farmaceutice.