Valul de căldură din Europa crește riscul de pene de curent. Care sunt țările cele mai expuse

Rețelele energetice din Europa sunt tot mai solicitate, ceea ce crește riscul apariției unor pene de curent. Rețeaua energetică a Europei este pusă la încercare, în timp ce continentul se confruntă cu al treilea val de căldură din acest an. Meteorologii avertizează că temperaturile ar putea ajunge până la 43°C în zona Mediteranei în această săptămână. În același timp, Europa de Vest se pregătește pentru un val de căldură cu potențial record.

Franța a plasat deja mai mult de jumătate dintre cele 96 de departamente sub alertă roșie, de pericol pentru viață. Statul îndeamnă populația să evite expunerea directă la soare și să dea dovadă de „vigilență absolută”.

De cealaltă parte a Canalului Mânecii, Met Office din Marea Britanie avertizează că temperaturile din sudul Angliei ar putea ajunge la 38°C în zilele următoare. În același timp, țara se confruntă și cu nopți tropicale „periculoase”. Adică temperatura nu scade sub 20°C pe parcursul a 24 de ore.

Germania, Spania, Portugalia și Elveția se așteaptă, de asemenea, la temperaturi caniculare. Însă există o altă victimă a caniculei extreme la care puțini se gândesc. Este vorba despre electricitate.

Cum influențează temperaturile extreme rețeaua energetică a Europei

Europa înregistrează frecvent o creștere a consumului de electricitate în timpul valurilor de căldură, pe fondul utilizării mai intense a aparatelor de aer condiționat și a ventilatoarelor. Aparatele de aer condiționat și ventilatoarele au reprezentat aproximativ 7% din consumul global de electricitate în 2022.

„Lumea se confruntă cu temperaturi extreme. Acest lucru împinge cererea de răcire tot mai sus”, avertiza Agenția Internațională a Energiei (IEA) încă din 2023.

„Temperaturile record alimentează cererea de aer condiționat și duc la creșteri puternice ale consumului de electricitate. Acest lucru poate declanșa un cerc vicios al emisiilor de gaze cu efect de seră, care la rândul lor încălzesc și mai mult planeta.”

În timpul valului de căldură de la începutul verii 2025, Franța a înregistrat un vârf de consum de electricitate seara cu 25% peste media perioadei de extrasezon, din cauza cererii de răcire. Asta, în ciuda faptului că țara are un nivel relativ scăzut de utilizare a aparatelor de aer condiționat.

Ce țări vor înregistra cele mai mari creșteri ale cererii de electricitate

Platforma de comparație a prețurilor Compare the Market a analizat 85 de țări, care reprezintă aproximativ 90% din consumul global de electricitate. Scopul este acela de a înțelege cum evoluează cererea de energie în perioadele cu temperaturi extreme.

Studiul a comparat cererea din lunile cele mai calde (top 10%) din fiecare țară cu cererea din lunile cu temperaturi normale.

Cercetătorii au descoperit că Grecia ocupă primul loc la nivel global. Aici s-a înregistrat o creștere a cererii de electricitate de 38,62% în perioadele de caniculă extremă. Aceasta echivalează cu un consum suplimentar de 143,08 kWh per persoană pe lună în astfel de perioade.

Muntenegru se află pe locul al doilea, cu o creștere a cererii de 22,49%. În top urmează Turcia (21,91%), Croația (17,76%), Italia (14,22%) și Spania (8,86%).

Țările europene cu cele mai lungi întreruperi de curent anual

Atunci când cererea totală de electricitate depășește capacitatea de producție disponibilă sau limitele fizice ale rețelei, frecvența sistemului electric poate scădea. Acest lucru poate duce la pene de curent.

Folosind datele privind întreruperile de curent din ultimii cinci ani disponibili, Compare the Market a analizat durata medie și costul estimat pentru gospodării al acestor întreruperi în mai multe țări.

Dintre statele europene analizate, Ungaria înregistrează cea mai lungă durată medie a întreruperilor, de 2,92 ore pe an. În top urmează Slovenia (2,16 ore) și Grecia (1,63 ore).

„Deși Italia are o durată medie mai scurtă a întreruperilor decât Grecia, baza sa mare de gospodării înseamnă că înregistrează cel mai ridicat cost anual total estimat dintre țările europene analizate”, arată studiul.

Întreruperile de curent din Italia sunt estimate la aproximativ 154,7 milioane de euro pe an. Urmează îndeaproape Polonia, cu 152,1 milioane de euro.

Aceste cifre se bazează pe o ipoteză standard din economia energiei, denumită „value of lost load”. Ipoteza este utilizată pentru a estima costul lipsei de electricitate (precum deteriorarea alimentelor, pierderea încălzirii/răcirii, întreruperea internetului și alte inconveniente). Aceste estimări nu sunt bazate pe prețurile locale ale energiei electrice, potrivit Euronews.