Veniturile suplimentare vin cu obligații. Cum arată îndatoririle contribuabililor din perspectiva specialiștilor în fiscalitate

Declarația unică este una dintre principalele obligații fiscale pentru persoanele fizice care obțin anumite tipuri de venituri extrasalariale. Greșelile apar cel mai des din lipsa informațiilor, dar și din încercarea de a gestiona singuri situațiile fiscale, fără ajutor specializat.

De la veniturile obținute din activități independente până la banii încasați prin platforme digitale sau din chirii, contribuabilii trebuie să știe ce venituri au obligația de a declara, ce taxe trebuie plătite și care sunt termenele stabilite de autorități.

Legislația fiscală devine tot mai complexă

Pentru persoanele care nu lucrează în domeniul fiscal, schimbările legislative și numeroasele reguli pot fi greu de urmărit. Un venit suplimentar poate părea simplu de administrat. Însă obligațiile fiscale diferă în funcție de tipul activității, nivelul veniturilor și situația fiecărui contribuabil.

Robert Șova, vicepreședinte al Consiliului superior al Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România (CECCAR), atrage atenția că, în acest context, colaborarea cu un specialist poate preveni multe probleme.

„Evident că, într-o lume în care legislația este din ce în ce mai complicată și mai complexă, este bine să lucrezi cu profesioniști. Și mai ales în domeniul acesta al taxelor, unde lucrurile se schimbă din ce în ce mai mult. Globalizarea practic creează un alt mediu în care îți desfășori activitatea și trebuie să cunoști exact reglementările. Nu numai din țară, dar și, eventual, din reglementările din jurisdicțiile cu care ai legătură. Deci, lucrurile devin mai complicate și este absolut necesar să lucrezi cu un profesionist. Iar profesioniștii contabili sunt cei care pot să asigure o conformare cat mai corectă”, spune Robert Șova.

Ce riscă persoanele care nu își declară veniturile

Consecințele depind de natura și gravitatea abaterii. Dacă o persoană nu declară un venit sau raportează o sumă mai mică decât cea obținută, ANAF poate calcula retroactiv impozitul și contribuțiile datorate. La acestea se adaugă dobânzi și penalități.

Dobânda este de 0,02% pentru fiecare zi de întârziere. Dacă obligațiile fiscale nedeclarate sunt stabilite de ANAF printr-o decizie de impunere, se poate aplica și o penalitate de nedeclarare de 0,08% pe zi. Aceasta se calculează până la achitarea datoriei, în condițiile prevăzute de Codul de procedură fiscală.

Nedepunerea la termen a declarației de venit de către o persoană fizică reprezintă contravenție și poate fi sancționată cu o amendă cuprinsă între 50 și 500 de lei. Amenda nu înlocuiește însă plata taxelor și a obligațiilor.

În cazurile în care autoritățile constată că veniturile au fost ascunse intenționat pentru evitarea plății taxelor, faptele pot intra în sfera evaziunii fiscale. Nu orice eroare de completare sau întârziere devine însă infracțiune. Pentru răspunderea penală trebuie analizate fapta concretă, intenția și condițiile prevăzute de lege.

Un sistem fiscal clar ajută și contribuabilii, și economia

Dincolo de obligația contribuabililor de a respecta regulile, Robert Șova subliniază că și autoritățile au un rol important în construirea unui sistem fiscal ușor de înțeles și de aplicat.

„Este foarte important și sistemul fiscal pe care vrei să-l impui. Acesta trebuie să fie unul predictibil, clar, ușor de înțeles, de aplicat”, spune acesta.

Potrivit lui, o politică fiscală eficientă trebuie să sprijine dezvoltarea mediului de afaceri și să încurajeze conformarea voluntară. 

„În al doilea rând, trebuie să ducă la colectarea unui volum cât mai mare de venituri la bugetul de stat”, explică Robert Șova.

Unde apar cele mai frecvente probleme

Una dintre zonele cu probleme este comerțul desfășurat de persoane fizice pe platforme precum OLX. Vânzarea ocazională a unor bunuri personale nu este același lucru cu achiziționarea și revânzarea repetată a produselor pentru obținerea unui câștig. În al doilea caz poate fi vorba despre o activitate economică. Aceasta trebuie organizată și declarată potrivit legii. Gabriel Biriș, expert în fiscalitate, spune că activitățile comerciale neînregistrate se numără printre cele mai frecvente probleme întâlnite în practică.

Situația este relevantă într-o piață în care platformele digitale au redus costurile de intrare în comerț. Oricine poate ajunge rapid la un număr mare de cumpărători, fără să aibă un magazin fizic. Ușurința cu care pot fi făcute vânzările nu elimină însă obligațiile fiscale.

Influencerii și veniturile obținute online

O altă categorie expusă riscului de neconformare este cea a creatorilor de conținut. Influencerii pot obține bani din publicitate, abonamente, donații, comisioane, contracte cu diferite branduri sau direct de la platformele pe care sunt activi.

„Sunt și așa-numiții influenceri care primesc tot felul de venituri de pe platforme, pe care nu le declară”, spune Gabriel Biriș. Probleme apar și în cazul tranzacțiilor cu criptomonede. Gabriel Biriș susține că dificultățile nu țin doar de comportamentul contribuabililor. Ci și de modul în care a fost construită legislația fiscală.

„Probleme sunt și la cripto. Din păcate, reglementarea modului de impozitare este una extrem de defectuoasă. Creează dificultăți în practică atunci când trebuie să calculezi venitul impozabil. Acolo se vede clar că cei care au scris regulile nu cunosc modul în care funcționează această piață”, afirmă specialistul..

Lipsa unor reguli adaptate mecanismelor pieței poate produce confuzie inclusiv în cazul persoanelor care vor să își achite corect taxele. Contribuabilii trebuie să păstreze evidența tranzacțiilor și documentele disponibile pentru a putea justifica modul în care au fost calculate veniturile. Veniturile din închirieri reprezintă o altă zonă în care apar nereguli. Unii proprietari nu înregistrează contractele sau nu declară întreaga sumă încasată. În alte cazuri, valoarea trecută în documente este mai mică decât chiria plătită în realitate.

Cât pierde statul din veniturile nedeclarate 

Dimensiunea economiei generate de platforme, servicii independente și tranzacții digitale este greu de măsurat. „Este foarte greu de spus cât pierde statul. Un motiv pentru neconformare este și legislația încâlcită și dificil de înțeles”, afirmă Gabriel Biriș.

Concluzia este că sarcina fiscală diferă în funcție de tipul venitului, chiar și atunci când sumele câștigate sunt apropiate. Aceste diferențe complică sistemul și pot influența modul în care oamenii aleg să lucreze. În unele cazuri, forma în care este obținut venitul ajunge să conteze mai mult decât valoarea sa.

Gabriel Biriș consideră, la rândul său, că simplificarea legislației trebuie să vină înaintea unor noi campanii de informare. „Înainte de a face ANAF-ul mai prietenos, deși instituția face eforturi în ultima perioadă și publică tot felul de comunicate, ar trebui să revizuim legislația, să o simplificăm și să o eficientizăm”, spune specialistul. 

Extinderea platformelor digitale și a activităților independente a creat noi surse de venit, dar și situații pe care legislația le tratează uneori neclar. Contribuabilii au obligația să își declare câștigurile, în timp ce autoritățile trebuie să ofere reguli mai simple și mai ușor de aplicat. În lipsa acestui echilibru, greșelile și nedeclararea vor continua să producă pierderi atât pentru cei care obțin veniturile, cât și pentru bugetul statului.