Accesul la sistemele publice de alimentare cu apă a continuat să se extindă în 2025. Creșterea numărului de persoane racordate contrastează cu reducerea volumului total distribuit la nivel național.
Structura consumului arată și o dependență ridicată de agricultură. Sectorul a concentrat peste 60% din apa distribuită, în timp ce populația a reprezentat aproximativ un sfert din total.
Peste 105.000 de persoane s-au conectat la rețeaua publică
Numărul persoanelor conectate la sistemul public de alimentare cu apă a crescut cu 105.478 față de 2024. În total, rețeaua deservea 14.887.537 de persoane la finalul perioadei analizate de INS. Cele mai mari diferențe apar între regiunile de dezvoltare. București-Ilfov avea cel mai ridicat grad de racordare, de 98,3%, urmat de Sud-Est, cu 89,9%.
La polul opus se afla regiunea Nord-Est, unde numai 53,3% din populația rezidentă era conectată. Sud-Muntenia avea un grad de racordare de 71,6%. Datele indică astfel o diferență de 45 de puncte procentuale între regiunile aflate la extreme. Extinderea infrastructurii nu s-a produs în același ritm în toate zonele țării.
Agricultura a primit aproape 1,61 miliarde de metri cubi de apă
Reducerea volumului total a venit în principal din cantitățile mai mici distribuite agriculturii, industriei și construcțiilor. În schimb, volumul destinat populației a crescut cu 75,969 milioane de metri cubi. Agricultura a primit 1,607 miliarde de metri cubi, echivalentul a 61,6% din total. Populației i-au revenit 668,3 milioane de metri cubi, adică 25,6%.
Industria și construcțiile au utilizat 108,4 milioane de metri cubi, reprezentând 4,2% din cantitatea distribuită. Alți consumatori au cumulat 225,7 milioane de metri cubi, cu o pondere de 8,6%. Diferența dintre categorii este semnificativă. Agricultura a consumat de peste două ori mai multă apă decât populația și de aproape 15 ori mai mult decât industria și construcțiile.
Buzău-Ialomița concentrează peste o treime din apa distribuită
Cele mai mari cantități au fost înregistrate în bazinul hidrografic Buzău-Ialomița, care a concentrat 36,3% din volumul național. Argeș-Vedea s-a situat pe poziția următoare, cu 15,8%. Buzău-Ialomița a ajuns la aproape 947,9 milioane de metri cubi. Cea mai mare parte, circa 810,1 milioane de metri cubi, a fost destinată agriculturii.
În regiunea Argeș-Vedea au fost distribuite aproximativ 411,5 milioane de metri cubi. Agricultura a primit 172 milioane de metri cubi, iar populația aproape 147,5 milioane, potrivit INS. Dobrogea-Litoral a urmat cu aproximativ 365,2 milioane de metri cubi, dintre care peste 301,3 milioane au revenit agriculturii. Cele mai mici volume totale au fost înregistrate în bazinul Crișuri, cu aproximativ 32,5 milioane de metri cubi.

:quality(75):format(webp)/http://businessedge.ro/wp-content/uploads/2026/09/apa.jpg)
:quality(75):format(webp)/http://businessedge.ro/wp-content/uploads/2026/09/medat.jpeg)
:quality(75):format(webp)/http://businessedge.ro/wp-content/uploads/2026/09/132755.jpg)
:quality(75):format(webp)/http://businessedge.ro/wp-content/uploads/2026/09/camion-depozit.jpg)
:quality(75):format(webp)/http://businessedge.ro/wp-content/uploads/2026/09/eoliene-centrala.jpg)
:quality(75):format(webp)/http://businessedge.ro/wp-content/uploads/2026/09/fntm.jpg)
:quality(75):format(webp)/http://businessedge.ro/wp-content/uploads/2026/09/concediat-scaled.jpg)
:quality(75):format(webp)/http://businessedge.ro/wp-content/uploads/2026/04/china-ue.jpg)
:quality(75):format(webp)/http://businessedge.ro/wp-content/uploads/2026/04/donaldtrump53808876351-scaled.jpg)