5,2 milioane de români sunt în risc de sărăcie sau excluziune socială. Tinerii și femeile rămân cele mai vulnerabile categorii

Femeile rămân mai expuse sărăciei decât bărbații: 18,7% față de 18%. Se constată o diferență de 0,7 puncte procentuale. Tinerii sunt categoria cea mai afectată. În acest caz, rata sărăciei a atins 25,8% în rândul celor cu vârste între 18 și 24 de ani și 23,6% în rândul copiilor sub 18 ani.

Gospodăriile cu minori și tineri dependenți au înregistrat o rată a sărăciei de 21,2% în 2025. Procentul este în scădere cu 1,4 puncte procentuale față de 2024, dar cu 6,7 puncte procentuale peste nivelul gospodăriilor fără copii sau tineri dependenți.

Pragul de sărăcie relativă a fost stabilit la 24.435 lei pe an per persoană. Fără pensii și transferuri sociale, aproape jumătate din populația României (44,2%) ar fi trăit sub pragul sărăciei în 2025. Impactul ar fi fost devastator în rândul vârstnicilor peste 65 de ani, 87,9% dintre ei ar fi fost săraci. Iar dintre cei cu vârste între 55 și 64 de ani, aproape unul din doi (45,2%).

Rata de deprivare materială și socială severă a coborât ușor, la 16,8%. Cifra este în scădere cu 0,4 puncte procentuale față de 2024. Totuși, 3,16 milioane de români se confruntau în continuare cu lipsuri severe. Femeile sunt mai afectate decât bărbații, 55,9%, față de 44,1%. Copiii sub 18 ani și vârstnicii peste 65 de ani rămân cele mai vulnerabile categorii. Aici, rata deprivării severe a atins 21,1%, respectiv 19,2%.

Tipul gospodăriei contează

Incidența cea mai mare a indicatorului AROPE, în anul 2025, s-a înregistrat la gospodăriile formate din doi adulţi cu trei sau mai mulți copii dependenți (50,2%). Urmează cea a gospodăriilor monoparentale, cu o incidență de 45,7% şi a gospodăriilor cu trei sau mai mulţi adulţi cu copii (35,7%).

În cazul gospodăriilor fără minori și tineri de 18-24 ani dependenți, cea mai mare incidență s-a regăsit în rândul gospodăriilor formate dintr-o persoană singură (33,0%). Comparativ cu 20,0% în cazul gospodăriilor cu trei sau mai mulți adulți.

Riscul de sărăcie sau excluziune socială este inegal distribuit şi în profil regional. Cea mai mare rată a riscului de sărăcie sau excluziune socială s-a înregistrat în regiunea Sud-Est (38,0%). În top urmează urmată regiunea Sud-Vest Oltenia (36,0%), iar cea mai mică rată s-a observat în regiunea  București-Ilfov (13,6%).

Intersecţia componentelor indicatorului AROPE oferă informaţii pentru analiza detaliată a impactului fiecăreia dintre cele trei componente asupra evoluţiei indicatorului compus.

5,2 milioane de români, în risc de sărăcie sau excluziune socială

785.000 de persoane sub 65 de ani trăiau în gospodării unde adulții lucrau sub 20% din potențialul lor de muncă. Ponderea acestora a crescut cu 1,3 puncte procentuale față de 2024, ajungând la 5,6%. Femeile sunt mai afectate: 6,7% față de 4,6% dintre bărbați.

Rata riscului de sărăcie sau excluziune socială (AROPE) a fost de 27,4% în 2025, echivalentul a 5,2 milioane de persoane, în scădere cu 0,5 puncte procentuale față de anul anterior. Femeile sunt din nou mai expuse: 29,1% față de 25,6% dintre bărbați.

Aproximativ 403.000 de români s-au confruntat simultan cu toate trei formele de vulnerabilitate: risc de sărăcie, deprivare materială severă și muncă insuficientă în gospodărie, potrivit INS.