60% dintre românii peste 50 de ani au fost ținta unei tentative de fraudă online. Aproape un sfert nu au raportat pentru că nu știau cum să procedeze

În cadrul unei întâlniri informative organizate de ING Bank România, în parteneriat cu Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) și Institutul Român pentru Îmbătrânire Activă, experții au atras atenția asupra metodelor tot mai sofisticate folosite de infractorii cibernetici. Aceștia au explicat cum pot fi recunoscute tentativele de fraudă.

„Cel mai important lucru este să ne dăm seama că nu ţine neapărat de educaţie în momentul în care eşti victima unei fraude. Ține mai degrabă de atenţia pe care o dai în momentul în care ţi se întâmplă ceva. Fie bucurie exagerată: «am câştigat ceva», «sunt moştenitorul unei averi», «urmează să-mi primesc taxe de la ANAF înapoi». Sau dimpotrivă, sentimentul de frică în momentul în care afli că «urmează să ţi se blocheze conturile», «să ţi se pună sechestru de la ANAF». Şi atunci, pur şi simplu, intri într-o fază în care nu mai poţi să te gândeşti că este o înşelăciune. Vrei să rezolvi cât mai repede situaţia respectivă”, a explicat Alin Becheanu, Head of Fraud Monitoring & Prevention ING Bank, în cadrul evenimentului de marți.

Potrivit acestuia, cel mai important lucru pe care trebuie să-l ţinem minte este că frauda online a devenit o adevărată industrie, specializată. „Şi când spun specializată, pornim de la faptul că avem situaţii în care există departamente de call center, recrutare şi dezvoltatori IT. Aceștia au obiective, au indicatori de performanţă, de tipul câte victime reuşeşti să păcăleşti într-o zi. Atunci este foarte important să tratăm aceste situaţii cu resursele şi cu mecanismele necesare, astfel încât să putem să le combatem”, a completat specialistul.

Impactul unei fraude depășește pierderea banilor

Alin Becheanu spune că impactul unei fraude nu se limitează doar la suma de bani pierdută. Pe lângă pierderile financiare, victimele pot experimenta stres, anxietate și o diminuare a încrederii în utilizarea serviciilor digitale. Totodată, investigațiile, procesul de recuperare a fondurilor și eventualele daune de imagine pot amplifica semnificativ consecințele unui astfel de incident.

Printre fraudele considerate cu risc ridicat se numără investițiile false și tentativele de impersonare a băncilor și a autorităților. Dar și „fraudele romantice”, precum și cele desfășurate prin intermediul platformelor de tip marketplace și compromiterea conturilor de business.

Alin Becheanu, Head of Fraud Monitoring & Prevention ING Bank. Sursa foto: Arhiva companiei

Avertisment din partea DNSC

Mihai Rotariu, coordonator al Direcției Comunicare, Marketing și Media din cadrul Directoratului Național de Securitate Cibernetică (DNSC), a precizat că phishing-ul și apelurile telefonice false rămân principalele metode de fraudă online.

Potrivit lui Rotariu, atacatorii trimit linkuri prin SMS, e-mail sau rețele sociale, care redirecționează utilizatorii către pagini-clonă, care imită aproape perfect site-urile unor instituții sau magazine cunoscute.

Reprezentantul Directoratului a explicat că o mare parte dintre fraude încep însă prin apeluri telefonice. Escrocii se prezintă drept reprezentanți ai unor bănci sau ai unor instituții ca ANAF, DNSC sau Poliția Române. Aceștia folosesc scenarii menite să creeze panică ori să determine victima să acționeze rapid. Mai mult, prin tehnologia Voice over IP, aceștia pot falsifica numărul sau chiar identitatea afișată la apel.

„În ultimul timp, pentru că este sezonul și facem multe deplasări, plecăm în vacanță, există posibilitatea să primim pe utilizatori mesaje false în care suntem anunțați că am primit o amendă de circulație. Lucru care este plauzibil. Suntem anunțați că am primit o amendă, trebuie să plătim în decurs de 48 de ore. Ni se dă un link pe care să-l accesăm. Dacă accesăm acel link o să vedem un site care arată similar vizual cu Ghișeul.ro. Doar că, dacă ne uităm pe denumirea sa, pe linkul respectiv din mesaj, vedem că este de fapt ghișeul.cc. Noi am făcut demersuri necesare și am blocat acest site. Însă ei schimbă domeniul și apar altele”, a declarat Mihai Rotariu.

Mihai Rotariu (stânga), coordonator al Direcției Comunicare, Marketing și Media din cadrul DNSC. Sursa foto: Arhiva companiei

Şase din zece români au trecut prin cel puţin o tentativă de fraudă online

Un studiu realizat de Institutul Român pentru Îmbătrânire Activă (IRIA) scoate la iveală date îngrijorătoare. Peste 60% dintre românii de peste 50 de ani spun că au trecut, deja, prin cel puţin o tentativă de fraudă. Doar 37% dintre aceştia declară că nu au experimentat niciun tip de fraudă. „Aceste cifre schimbă perspectiva, pentru că nu mai este o excepţie frauda online. A devenit o realitate cu care mulţi cetăţeni şi seniori se întâlnesc în ziua de astăzi”, a precizat Alexandra Dobre, președinte IRIA.

Potrivit studiului realizat de EXACT Business Solutions, derulat în cadrul campaniei „Nesupus Fraudelor” (mai-iunie 2026), cele mai frecvente tipuri de fraude online întâlnite de românii cu vârsta de peste 50 de ani sunt legate de linkuri suspecte și tentative de phishing, menționate de 33% dintre respondenți.

Acestea sunt urmate de ofertele pentru produse sau servicii la prețuri nerealist de mici (24%). Pe locul următor se situează mesajele sau apelurile false care imită comunicările oficiale ale băncilor sau ale instituțiilor publice ANAF (20%), investițiile false și promisiunile financiare nerealiste (18%). Și videoclipurile false în care apar persoane publice înregistrează un scor ridicat (18%).

„Există o categorie de 30% dintre respondenţi care afirmă că nu au raportat acea tentativă sau frauda dacă ea s-a produs, pentru că au crezut că acest lucru nu ajută. Sau că autorităţile nu vor face sau nu vor putea face nimic. 23% declară că nu ştiu cum trebuie procedat. Din start avem 23% dintre cei pentru care suntem datori să facem ceva. Să-i ajutăm să se informeze, să îşi poată păstra independenţa şi să îşi poată apăra resursele financiare. Aceste rezultate ne spun că avem nevoie de proceduri mai clare şi mai uşor de înţeles”, a declarat Alexandra Dobre.

Alexandra Dobre, Președinte Institutul Român pentru Îmbătrânire Activă. Sursa foto: Arhiva companiei

Cum reacționează românii când sunt vizați de fraude online

Reacțiile românilor la tentativele de fraudă online sunt diferite. Astfel, 69% dintre persoane au apelat la Poliție sau la alte autorități pentru a semnala situația. Aceasta este cea mai frecventă măsură adoptată. 47% au ales să blocheze contactul de la care au primit mesajul suspect. Iar 36% au verificat informațiile înainte de a reacționa. Acest comportament indică o abordare preventivă din partea unor utilizatori. De asemenea, 19% au ignorat mesajul primit, în timp ce 11% au accesat linkul transmis. Această acțiune poate crește riscul de compromitere a datelor personale sau financiare. Tot 11% dintre respondenți au contactat banca pentru verificări.

Rezultatele evidențiază importanța informării utilizatorilor și a dezvoltării competențelor de alfabetizare digitală pentru o gestionare corectă a tentativelor de fraudă online.

Prezenți la eveniment au fost și doi reprezentanți ai Poliției Capitalei. Aceștia au declarat că de la începutul anului au fost soluționate, din punct de vedere juridic, 15.000 de dosare. În prezent, există 72.000 de dosare în total.