BNS cere retragerea proiectului care ar permite investiții din Pilonul II în industria de apărare. Sindicaliștii avertizează asupra folosirii economiilor pentru pensii

Criticile vizează atât protejarea contribuțiilor, cât și modul în care statul gestionează marile achiziții pentru apărare. Sindicaliștii susțin că investițiile militare ar trebui să genereze beneficii directe pentru economia României.

Proiectul este susținut de 123 de parlamentari

Inițiativa aflată în dezbaterea Parlamentului ar permite administratorilor Pilonului II să investească în companii din apărare și securitate. BNS consideră că economiile acumulate de salariați nu trebuie transformate într-o sursă de finanțare pentru industria de armament.

“Blocul Naţional Sindical a luat act cu îngrijorare de iniţiativa legislativă asumată de 123 de parlamentari PSD, PNL, USR, AUR, minorităţi şi neafiliaţi, aflată în dezbaterea Parlamentului României, prin care fondurile de pensii administrate privat ar putea investi banii acumulaţi de români în Pilonul II de pensii în companii din domeniul apărării, securităţii şi industriei de armament. Mai mult, înţelegem că proiectul legislativ este susţinut şi de premierul demis Ilie Bolojan şi echipa sa”, se arată într-un comunicat al confederaţiei sindicale.

Liderii sindicali leagă proiectul de presiunile existente asupra bugetului public. În opinia lor, autoritățile caută noi surse de lichiditate pentru cheltuielile militare. BNS susține că politicienii încearcă astfel să ascundă efectele unei noi creșteri a deficitului bugetar. Economiile românilor din Pilonul II ar fi tratate drept o posibilă sursă de finanțare.

BNS critică acordurile militare semnate de Guvern

Confederația amintește împrumuturile contractate de România prin programul european SAFE. Valoarea invocată de sindicaliști ajunge la aproximativ 16 miliarde de euro. BNS susține că România nu a obținut beneficii suficiente pentru economia națională. O mare parte din fonduri ar urma să fie cheltuită în afara țării. Sindicaliștii critică și acordul încheiat cu Rafael Advanced Defense Systems pentru sistemul antiaerian SPYDER.

“După ce au angajat România la împrumuturi de aproximativ 16 miliarde de euro prin programul SAFE, fără să obţină beneficii reale pentru economia naţională, iar cea mai mare parte a acestor fonduri urmează să ajungă în afara ţării, Guvernul demis continuă aceeaşi politică.

Recent, acesta a aprobat un nou acord strategic, de peste două miliarde de euro, cu compania israeliană Rafael Advanced Defense Systems pentru achiziţia sistemului mobil de apărare antiaeriană SPYDER – cea mai mare comandă din istoria producătorului israelian. Se pare că, atunci când este vorba despre asumarea răspunderii politice, acest guvern îmbracă bine haina constituţională a unui guvern limitat ca atribuţii. Când este vorba însă despre ‘shopping’ pe bani publici şi semnarea unor contracte de miliarde de euro, este campion!”, se mai scrie în comunicat. BNS a transmis un aviz negativ în cadrul procedurii obligatorii desfășurate în Consiliul Economic și Social.

Sindicaliștii cer revenirea la mecanismul de offset

Confederația readuce în discuție legislația adoptată în 2002 privind achizițiile de tehnică militară. Mecanismul urmărea compensarea unei părți din cheltuielile statului prin investiții și transferuri de tehnologie. Furnizorii ar fi trebuit să contribuie și la crearea unor capacități industriale în România.

“Încă din 2002, Guvernul Năstase a adoptat un act normativ în baza căruia toate achiziţiile de tehnică militară (armament şi muniţie) care urmau să fie făcute de Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informaţii şi Serviciul de Informaţii Externe, trebuiau să urmeze un ciclu de negociere cu furnizorii de bunuri şi servicii cu uz militar după cum urmează: Statul român crea cadrul prin care instituţiile de forţă mai sus menţionate aveau libertatea să-şi aleagă tehnologiile militare necesare spre a fi achiziţionate astfel încât România să îşi poată satisface nevoile de infrastructura materială care să asigure majoritatea componentelor de securitate naţională şi, de asemenea, să răspundă tuturor cerinţelor de interoperabilitate ca stat membru NATO.

Din momentul în care era stabilit partenerul comercial al statului român, prin proceduri transparente, ar fi trebuit să înceapă un amplu proces de negociere cu acesta în vederea obţinerii în interesul statului român, de investiţii directe, transferuri de tehnologii de ultimă generaţie, crearea de locuri de muncă de bună calitate în companii nou-înfiinţate pe teritoriul României, care, la rândul lor, să producă bunuri şi servicii atât pentru folosinţă internă, cât şi pentru export (offset)”, explică liderii sindicali. BNS afirmă că prevederile nu au fost aplicate în mod real în ultimele două decenii. Decidenții politici ar fi evitat constant utilizarea mecanismului.

Polonia este prezentată drept exemplu pentru România

România a cumpărat echipamente și tehnologii militare în valoare de miliarde de dolari. Sindicaliștii afirmă că marile contracte nu au produs compensări economice semnificative. BNS compară situația României cu politica aplicată de Polonia. Statul polonez a urmărit dezvoltarea unei industrii proprii de apărare.

“România a cumpărat, în tot acest timp, echipamente şi tehnologii militare de ordinul miliardelor de dolari. Din păcate, niciunul din aceste contracte uriaşe închiate de România nu a beneficiat de mecanismul de compensare economică (de tip offset), definit mai sus. Toţi oamenii politici care au avut responsabilităţi în acest domeniu ar trebui să privească spre exemplul Poloniei. Astăzi, Polonia are cea mai puternică industrie de apărare dintre statele fostului bloc comunist, deoarece decidenţii politici şi militari au pus pe primul loc interesul naţional, mai presus de interesele lor personale. Prin negocieri derulate în beneficiul economiei proprii, Polonia a reuşit să dezvolte clustere industriale, să creeze mii de locuri de muncă bine plătite şi să îşi consolideze capacitatea de a produce şi exporta tehnică militară”, menţionează BNS.

Confederația cere ca orice modificare privind economiile pentru pensie să fie analizată cu maximă prudență. BNS solicită retragerea proiectului înainte ca investițiile în industria militară să devină permise pentru fondurile Pilonului II.