ANAF a descoperit un nou artificiu de mascare a profitului. Bunuri fictive și facturi fără operațiuni reale

Un asemenea mecanism a fost identificat de inspectorii Direcției Generale Antifraudă Fiscală. Prejudiciul constatat depășește 2,1 milioane de lei. Verificările fac parte dintr-o investigație mai amplă. Mecanismul folosit pentru mascarea profitului era construit în jurul unui circuit documentar fictiv. Companiile înregistrau în contabilitate bunuri care nu aveau legătură cu activitatea lor. Acestea apăreau în documente sub denumirea generică de „bunuri consumabile”.

Înregistrarea lor drept cheltuieli reducea profitul impozabil. În acest fel, scădea și impozitul pe profit datorat statului. În același timp, societățile deduceau TVA aferentă unor achiziții care nu aveau o justificare economică reală. ANAF estimează că numai această componentă a mecanismului a produs un prejudiciu de peste 1,2 milioane de lei.

O a doua metodă a constat în emiterea unor facturi de avans pentru presupuse livrări viitoare de bunuri și echipamente. Livrările nu au mai fost realizate, iar transferul dreptului de proprietate nu a putut fi demonstrat. Companiile nu au prezentat documente sau explicații care să confirme existența operațiunilor. Inspectorii au concluzionat că facturile nu reflectau tranzacții economice reale. Prin aceste documente, societățile ar fi obținut deduceri nelegale de TVA de peste 900.000 de lei. Împreună cu prejudiciul produs prin înregistrarea bunurilor fictive, suma depășește 2,1 milioane de lei.

Banii circulau între firme, în timp ce taxele rămâneau neachitate

Verificările au scos la iveală și transferuri importante între societățile din grup. Entitățile erau afiliate și se aflau sub conducerea aceluiași reprezentant legal. Companiile au acordat împrumuturi între ele în valoare totală de peste 32 de milioane de lei. Operațiunile au fost realizate deși societățile aveau capitaluri proprii negative și acumulaseră datorii importante către buget.

Potrivit ANAF, firmele dispuneau de bani pentru achitarea obligațiilor fiscale. Resursele au fost însă transferate în interiorul grupului. Inspectorii consideră că unele dintre aceste operațiuni nu aveau o justificare economică și au contribuit la decapitalizarea societăților. În același timp, companiile declaraseră impozitul pe veniturile salariale și contribuțiile sociale obligatorii. Obligațiile, care depășeau 13 milioane de lei, nu au fost plătite în termenul legal.

Astfel, banii circulau între firmele afiliate, dar taxele reținute în legătură cu plata salariilor rămâneau neachitate. ANAF susține că neplata obligațiilor fiscale nu a fost un incident izolat, ci un comportament repetat. Persoana care controla activitatea și fluxurile financiare ale grupului administra și alte societăți cu un comportament asemănător. Printre acestea se aflau companii din domeniul serviciilor de pază și protecție.

Investigația pornește de la un dosar de peste 55 de milioane de lei

Actualele verificări continuă o investigație anunțată de ANAF în noiembrie 2025. La acel moment, inspectorii identificaseră un mecanism de fraudă fiscală de peste 55 de milioane de lei. Grupul de societăți era suspectat că desfășura activități prin care evita înregistrarea, declararea și plata taxelor. Unele operațiuni ar fi fost folosite și pentru obținerea unor rambursări de la bugetul statului. Direcția Antifraudă a extins ulterior controalele asupra altor companii și persoane fizice implicate. Inspectorii încearcă să stabilească întregul circuit al banilor și responsabilitatea fiecărei persoane.

ANAF a sesizat autoritățile de urmărire penală. Investigațiile continuă atât în cazul societăților deja verificate, cât și în cazul altor entități care ar fi folosit metode similare, scrie Agerpres.

BusinessEdge a prezentat recent mai multe artificii prin care profitul impozabil poate fi diminuat. Printre acestea se află costurile insuficient justificate, serviciile facturate fără un beneficiu real, dobânzile disproporționate și diferite tranzacții între firme afiliate. Noul caz arată o variantă mai directă a mecanismului. Cheltuielile nu erau doar supraevaluate sau greu de justificat. Potrivit inspectorilor, unele bunuri și operațiuni existau numai în documente. Efectul urmărit era însă același: reducerea profitului declarat și a taxelor care trebuiau plătite statului.