Aurul pierde 3,1% într-o săptămână. Inflația și dobânzile presează tare pe metalul galben

Aurul este, în mod normal, activul spre care investitorii fug în perioade de criză. De data aceasta, însă, logica pieței este mai complicată. Tensiunile din Orientul Mijlociu au împins costurile energiei în sus, iar energia mai scumpă poate reaprinde inflația. Dacă inflația rămâne ridicată, dobânzile pot rămâne sus sau chiar pot crește, iar aurul devine mai puțin atractiv.

Aurul spot a coborât sub 4.200 dolari

Cotația spot a aurului a scăzut cu 0,5%, până la 4.193,58 dolari pe uncie. Pe ansamblul săptămânii, metalul galben se îndreaptă spre o pierdere de 3,1%.

Contractele futures pe aur pentru livrare în august au avut o evoluție diferită. Acestea au urcat cu 2,5%, până la 4.215,30 dolari pe uncie.

Aurul a atins joi cel mai redus nivel din ultimele peste șase luni, înainte să închidă mai sus, la 4.219,69 dolari pe uncie. Mișcarea a venit după ce Donald Trump a renunțat la atacurile militare planificate asupra Iranului și a transmis că ar putea exista un acord de pace.

Geopolitica mișcă piața de la o oră la alta

Edward Meir, analist la Marex, spune că prețul aurului este „complet condus de titlurile geopolitice”. Aceasta explică volatilitatea puternică din ultimele zile.

În mod obișnuit, un conflict major ar trebui să susțină aurul. Problema este că războiul din Iran a creat și un canal inflaționist. Energia mai scumpă apasă asupra costurilor, iar băncile centrale pot fi obligate să rămână mai dure.

Aurul nu oferă dobândă. De aceea, atunci când dobânzile cresc, costul de oportunitate al deținerii aurului devine mai mare. Investitorii pot prefera obligațiuni sau alte active care oferă randament direct.

Riscul de majorare a dobânzilor revine în piață

Datele din SUA au complicat tabloul. Prețurile producătorilor au crescut peste așteptări în luna mai și au marcat cel mai mare avans anual din ultimii trei ani și jumătate.

Această evoluție întărește temerile că presiunea inflaționistă nu a dispărut. Costurile energiei, alimentate de conflictul din Orientul Mijlociu, sunt o parte importantă a problemei.

Traderii iau deja în calcul o probabilitate de 60% ca Rezerva Federală să majoreze dobânda în decembrie. Pentru aur, acesta este un semnal negativ. Dacă Fed sugerează o astfel de direcție, prețul ar putea coborî sub pragul de 4.000 de dolari, potrivit analistului Marex.

Aurul a pierdut 20% de la începutul conflictului cu Iranul

Aurul a pierdut aproximativ 20% de la începutul conflictului din Iran. Este o evoluție atipică pentru un activ de refugiu, dar explicabilă prin combinația dintre energie, inflație și dobânzi.

În loc să cumpere aur doar pentru protecție, investitorii calculează acum ce va face Fed. Dacă inflația rămâne ridicată, politica monetară poate deveni din nou restrictivă. Asta pune presiune pe aur, chiar dacă riscul geopolitic rămâne mare.

În paralel, cel mai mare ETF susținut de aur, SPDR Gold Trust din New York, a raportat o scădere de 0,3% a deținerilor, până la 923,89 tone metrice. Este încă un semn că investitorii reduc expunerea.

Analiștii reduc ținta de la finalul anului
Banca ANZ (una dintre cele mai mari din Australia) a redus ținta de preț pentru aur la finalul anului cu 400 de dolari, până la 5.200 de dolari pe uncie. Decizia reflectă volatilitatea recentă și schimbarea așteptărilor din piață.

Mișcări similare apar și la alte metale prețioase. Argintul a scăzut cu 0,5%, până la 67,03 dolari pe uncie. Platina a urcat cu 0,7%, la 1.731,41 dolari, dar ambele metale se îndreaptă spre pierderi săptămânale.

Paladiul a fost excepția. Prețul a crescut cu 1,8%, până la 1.292,20 dolari pe uncie, și are un avans de aproximativ 5% în această săptămână.

Miza: refugiu scump într-o lume cu dobânzi mari

Aurul rămâne un activ important în perioade de incertitudine. Dar piața arată că nu mai este suficient statutul activ de refugiu în caz de turbulențe pe piețele financiare, dacă inflația și dobânzile împing investitorii spre a-și face calcule ce indică alte soluții de zile negre.

Pentru economii, semnalul este dublu. Pe de o parte, tensiunile geopolitice încă susțin cererea de protecție. Pe de altă parte, inflația produsă de aceleași tensiuni poate face aurul mai vulnerabil. În final, aurul nu cade pentru că lumea a devenit mai sigură.

Analiza Reuters susține că aurul scade pentru că investitorii se tem că o lume mai scumpă va forța băncile centrale să țină dobânzile sus. Iar într-o piață în care banii au din nou preț, chiar și refugiile trebuie să concureze cu randamentul.