Băncile centrale ezită în privința majorării dobânzilor. Decidenții caută noi metode de estimare a așteptărilor inflaționiste

Factorii de decizie din băncile centrale ale lumii analizează oportunitatea unei noi majorări a dobânzilor pentru a atenua inflația. Totuși, aceștia vor face pasul decisiv doar dacă vor avea certitudinea că explozia prețurilor la energie, provocată de conflictul din Iran, se va propaga și către alte bunuri. Fenomen care va amplifica așteptările inflaționiste la nivelul întregii economii.

Dificultatea majoră constă în faptul că măsurarea acestor așteptări este extrem de dificilă. Deși băncile centrale dispun de un arsenal de sondaje și indicatori, toate aceste instrumente au limitări sau chiar erori structurale.

După pandemia de COVID-19, au fost dezvoltate instrumente noi pentru a acoperi golurile de date comportamentale. Însă estimarea așteptărilor rămâne mai degrabă o „artă” decât o știință exactă. Acest context ridică ștacheta pentru eventuale scumpiri ale creditării. Motivul – decidenții evită hotărârile bazate pe intuiție. Majoritatea preferă să aștepte dovezi concrete pentru a minimiza riscul unei erori de politică monetară.

Schimbări de comportament post-2022

În ședințadin 18 martie a Băncii Canadei, care a menținut dobânzile, oficialii au recunoscut că incertitudinea globală îi obligă să se bazeze pe raționament propriu mai mult decât de obicei pentru a trasa direcția economiei.

Tom Barkin, președintele Fed Richmond, a explicat efortul din spatele procesului: „Încerc să pătrund în mintea celor care stabilesc prețurile, Să înțeleg cum văd ei situația și să le evaluez încrederea în propria putere de a scumpi produsele.” Potrivit acestuia, argumentele pentru o nouă majorare ar apărea doar dacă așteptările inflaționiste ar da semne clare de mișcare. Lucru care nu pare să se întâmple încă.

O complicație majoră este volatilitatea comportamentelor. La criza anterioară din 2022, consumatorii și firmele aveau puțină experiență cu o inflație galopantă. Ceea ce făcea ca stabilirea prețurilor și a salariilor să fie un proces rigid.

„Acum însă, oamenii au trecut printr-un episod inflaționist dureros. Așteptările lor sunt mai fragile. Și, prin urmare, pot fi mult mai sensibile la un șoc al prețurilor energiei”, a avertizat Isabel Schnabel, membră a comitetului executiv al Băncii Centrale Europene (BCE).

În cazul companiilor, dacă înainte de pandemie modificarea prețurilor era un proces greoi, limitat adesea la o singură ajustare anuală, frecvența acestor schimbări a explodat recent. Astfel, rapiditatea cu care firmele modifică prețurile – nu doar magnitudinea acestor schimbări – a devenit un indicator esențial al evoluției așteptărilor.

Băncile centrale inovează

Metodele tradiționale de evaluare – sondajele și indicatorii de piață –  sunt adesea insuficiente. Sondajele nu sunt destul de dese pentru a surprinde dinamica actuală. Iar indicatorii de piață sunt „poluați” de primele de risc pe care investitorii le cer în funcție de sentimentul de moment.

Miza este uriașă. Investitorii anticipează acum că BCE va crește ratele de două sau trei ori anul acesta. Banca Angliei –  de două ori. În timp ce speranțele pentru o reducere a dobânzilor din partea Fed în 2026 au dispărut.

Pentru a compensa, băncile centrale folosesc acum instrumente inovatoare. De exemplu, urmăresc negocierile salariale colective sau discută direct cu directorii de companii. În paralel, analizează o multitudine de sondaje externe. Personalul tehnic a revizuit modelele de proiecție pentru a evita erorile din 2022. O măsură necesară având în vedere că șocul provocat de pandemie și de războiul din Ucraina a fost subestimat.

O paradigmă diferită față de acum patru ani

Consensul actual este că mediul economic s-a schimbat fundamental față de cel de acum patru ani:

• Dobânzile sunt deja la niveluri ridicate.
• Politicile fiscale ale guvernelor sunt mai stricte, din cauza bugetelor mai strânse.
• Piața muncii dă semne de încetinire.
• Gospodăriile nu mai dispun de economiile masive acumulate în timpul restricțiilor pandemice.

„Intrăm în această criză pe un trend de dezinflație treptată, cu o piață a muncii care se relaxează. Mesajul constant din partea companiilor este că, în majoritatea sectoarelor, există o lipsă reală de putere în stabilirea prețurilor”, a explicat Andrew Bailey, Guvernatorul Băncii Angliei.

Deocamdată, băncile centrale sunt încrezătoare că așteptările inflaționiste pe termen lung rămân ancorate în jurul țintelor asumate. Totuși, cu cât conflictul din Iran durează mai mult, cu atât prețurile la energie vor rămâne ridicate. Pe măsură ce costurile zilnice, precum cele cu carburanții, cresc, riscul ca percepția populației să se degradeze este real. „Economia nu este o știință exactă”, a conchis Primoz Dolenc, decident BCE, citat de Reuters. „Se bazează pe analize. Dar, în final, factorul uman și raționamentul propriu rămân elemente definitorii.”