Băncile centrale și-au redus achizițiile la 57 de tone de aur în primul trimestru din 2026. Este cel mai scăzut nivel din ultimii 15 ani

O revizuire semnificativă a datelor a redus estimarea achizițiilor făcute de băncile centrale de la 244 de tone la doar 57 de tone. Acesta este cel mai scăzut nivel înregistrat într-un prim trimestru din ultimii peste 15 ani, potrivit unui nou raport al Consiliului Mondial al Aurului, organizație care reprezintă industria de profil.

Achizițiile băncilor centrale au susținut creșterea aurului

În ultimii patru ani, cumpărările efectuate de băncile centrale au reprezentat unul dintre principalii factori de creștere ai pieței mondiale a aurului. Acestea au contribuit la avansul puternic al cotațiilor, care au atins niveluri record la începutul acestui an.

Activitatea băncilor centrale a devenit însă tot mai greu de măsurat, deoarece achizițiile sunt mai puțin transparente. Situația este vizibilă mai ales în cazul unor cumpărători importanți precum China, care declară doar o parte dintre operațiuni.

Prețul aurului ar putea pierde un sprijin important

O încetinire a achizițiilor făcute de băncile centrale ar putea pune o presiune semnificativă asupra prețului aurului. Cotațiile au scăzut deja cu aproape 30% față de nivelul maxim atins în ianuarie.

Băncile centrale sunt considerate adesea un sprijin informal pentru prețul aurului. Potrivit Consiliului Mondial al Aurului, acestea au generat aproape o treime din cererea înregistrată în al doilea trimestru. Acest mecanism și-ar putea însă pierde eficiența dacă reducerea achizițiilor va continua.

Unele bănci centrale își raportează voluntar rezervele de aur către Fondul Monetar Internațional. Nu există însă o obligație oficială în acest sens. Acest lucru face dificilă estimarea exactă a activității lor, potrivit Financial Times.

Aurul se menține aproape de maximul ultimelor șapte săptămâni

Prețul aurului s-a menținut stabil luni, după ce a atins maximul ultimelor șapte săptămâni în ședința precedentă. Investitorii urmăresc incertitudinile persistente din Orientul Mijlociu și așteaptă datele privind inflația din SUA. Aceasta ar putea oferi indicii despre viitoarele decizii ale Rezervei Federale privind dobânzile.

Aurul spot a scăzut ușor, cu 0,1%, la 4.336,43 dolari pe uncie. Contractele futures pe aur din SUA au coborât tot cu 0,1%, la 4.395,40 dolari.

Cotațiile au atins vineri cel mai ridicat nivel de după 17 iunie. Datele au arătat că economia SUA a pierdut în mod neașteptat locuri de muncă în iulie. Iar creșterile raportate pentru lunile precedente au fost revizuite semnificativ în scădere.

Datele mai slabe de pe piața muncii i-au determinat pe investitori să reducă puternic așteptările privind o majorare a dobânzii Fed în septembrie.

Piețele futures estimează acum că probabilitatea unei majorări la reuniunea din 15-16 septembrie este sub 50%, față de o probabilitate de peste 50% anticipată anterior.

Dobânzile mai mici susțin, de regulă, prețul aurului. Metalul prețios nu oferă randament, iar reducerea dobânzilor scade costul de oportunitate asociat deținerii acestuia.

Tensiunile din Orientul Mijlociu susțin cererea pentru aur

Riscurile geopolitice mențin, de asemenea, aurul în atenția investitorilor. Iranul a anunțat că se apropie de încheierea unui acord final cu Omanul pentru stabilirea unor noi rute de navigație prin Strâmtoarea Ormuz. Teheranul a precizat însă că Washingtonul trebuie să îndeplinească mai multe condiții înainte ca această cale navigabilă strategică să poată fi redeschisă.

Tensiunile geopolitice susțin, în general, cererea pentru aur, considerat un activ de refugiu. Totuși, o nouă creștere a prețului petrolului complică perspectivele privind inflația și reduce așteptările ca Fed să relaxeze politica monetară. Pe celelalte piețe ale metalelor prețioase, argintul s-a apreciat cu 0,5%, la 63,89 dolari pe uncie. Iar platina a avansat tot cu 0,5%, la 1.757,50 dolari