De ce contează atât de mult piețele financiare din Japonia pentru Statele Unite. Washingtonul se teme pentru soarta titlurilor de stat americane

Randamentele obligațiunilor din Japonia au urcat la cele mai ridicate niveluri din ultimele trei decenii. Avansul a fost stimulat de inflație, de majorarea ratelor dobânzilor de către Banca Japoniei (BOJ) și de preocupările investitorilor cu privire la planurile de cheltuieli ale guvernului. Între timp, yenul continuă să fluctueze în urma unei intervenții comune istorice a Washingtonului și a orașului Tokyo.

Evoluțiile obligațiunilor și ale yenului au reverberații în întreaga economie globală. Japonia este cel mai mare deținător străin de titluri de stat americane, ceea ce o face un jucător cheie în ceea ce privește fluxul de bani care intră sau iese de pe piețele de obligațiuni din SUA.

Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a lansat o campanie de amploare în acest an pentru a interveni pe piețe în vederea susținerii yenului. Analiștii spun că acțiunile lui Bessent vizează prevenirea vânzării de către Japonia a activelor sale în dolari – cum ar fi titlurile de stat – pentru a crește valoarea yenului. O vânzare suplimentară a titlurilor de stat ar putea duce la creșterea ratelor dobânzilor din SUA. Un lucru nedorit de Washington, într-un moment în care există îngrijorări cu privire la accesibilitate și la o creștere constantă a randamentelor.

Piețele financiare din SUA și Japonia devin din ce în ce mai interconectate. Iar relația lor revine în centrul atenției în această săptămână, pe măsură ce liderii mondiali se adună la New York pentru Adunarea Generală a ONU. Este de așteptat ca președintele Donald Trump și prim-ministrul japonez Sanae Takaichi să se întâlnească marți.

Randament record pentru obligațiunile japoneze

Inflația persistentă, ratele mai mari ale dobânzilor băncii centrale și nervozitatea legată de cheltuielile guvernamentale au dus la creșterea costurilor de împrumut la nivel global. Japonia s-a numărat printre țările cele mai puternic afectate în urma vânzărilor masive de pe piața obligațiunilor.

Randamentele obligațiunilor de stat pe 10 ani din Statele Unite, Franța, Germania și Marea Britanie au urcat la cele mai ridicate niveluri din ultimii aproape 20 de ani. În Japonia, randamentul pe 10 ani a atins recent cel mai ridicat nivel din ultimii 30 de ani.

Creșterea randamentelor este un semn că economiile din întreaga lume intră într-o eră a ratelor mai mari ale dobânzilor. Și ies din cea a ratelor ultra-scăzute, care a devenit o caracteristică definitorie a economiei globale după criza financiară din 2008.

Banca Japoniei (BOJ) a început să majoreze ratele dobânzilor în 2024. A fost o schimbare majoră după decenii de rate ultra-scăzute menite să combată deflația. BOJ a majorat ratele chiar săptămâna trecută într-un efort de a tempera inflația, aceasta fiind a doua creștere din acest an.

Efectele în lanț ale majorării dobânzilor

Randamentele obligațiunilor cresc atunci când prețurile scad. Prețurile obligațiunilor s-au prăbușit în Japonia, propulsând randamentele în creștere, pe măsură ce investitorii se adaptează la inflația persistentă și la majorarea ratelor de către BOJ.

Între timp, piețele încearcă să evalueze planurile bugetare ale premierului Takaichi. Investitorii sunt prudenți în legătură cu planurile sale de reducere a taxelor și de creștere a cheltuielilor guvernamentale. O astfel de decizie ar crește nevoile de împrumut într-un moment în care Japonia are deja o povară ridicată a datoriei. La rândul lor, investitorii cer randamente mai mari pentru obligațiuni.

Creșterea randamentelor din Japonia contează pentru piețele globale deoarece poate împinge randamentele în sus și în alte regiuni, inclusiv în Statele Unite. De asemenea, randamentele mai mari din Japonia ar putea face cumpărarea de obligațiuni mai atractivă pentru investitori – care ar putea retrage astfel bani de pe alte piețe.

Yenul are nevoie de sprijin

Piețele valutare sunt, de asemenea, în centrul atenției înaintea întâlnirii așteptate de marți dintre Trump și Takaichi.

Trezoreria SUA a intervenit la sfârșitul lunii iulie pe piețele valutare pentru a stimula yenul. Decizia a survenit după ce moneda japoneză a atins cel mai scăzut nivel față de dolar din ultimii 40 de ani. Mișcarea a reprezentat o intervenție comună istorică, iar yenul nu a mai atins minimele de atunci. Dar s-a depreciat consistent în ultimele săptămâni.

Analiștii susțin că intervenția a vizat, în parte, prevenirea vânzării de active de către Japonia, inclusiv a titlurilor de stat americane, pentru a-și susține propria monedă. Datele publicate de Departamentul Trezoreriei au arătat că Țara Soarelui Răsare și-a redus deținerile de titluri de stat în mai, iunie și iulie.

Dacă Japonia vinde titluri de stat, acest lucru poate împinge prețurile în jos și randamentele în sus. Scenariul a atras și mai mult atenția asupra traiectoriei yenului. Și explică de ce secretarul Trezoreriei Scott Bessent s-a arătat interesat să gestioneze modul în care piețele valutare din Japonia influențează piețele din SUA.

Traderii sunt în alertă

„Există o multitudine de factori care ar putea crea destul de multă volatilitate pe piață și ar putea pune presiune pe piața titlurilor de stat din SUA”, a explicat Adam Turnquist, strateg tehnic șef la LPL Financial. „Cred că acesta este motivul pentru care asistăm la tot mai multe discuții și comentarii din partea Trezoreriei despre modul în care Banca Japoniei ar trebui să-și gestioneze politica monetară.”

Traderii sunt, de asemenea, în alertă cu privire la cât de mult se poate aprecia yenul. O consolidare a monedei japoneze în timp ce BOJ majorează ratele dobânzilor ar putea destrăma așa-numitul „carry trade”, prin care investitorii se împrumută în yeni ieftini pentru a investi în active cu randament mai ridicat. Dacă moneda se apreciază rapid, în timp ce ratele dobânzilor din Japonia sunt deja în creștere, devine mai costisitor să te împrumuți în yeni. Iar investitorii ar putea fi forțați să-și vândă celelalte active – cum ar fi acțiunile și titlurile de stat din SUA – pentru a-și închide pozițiile.

Deși Statele Unite doresc să evite o depreciere atât de puternică a yenului încât Japonia să fie nevoită să vândă active pentru a-și stimula moneda, de asemenea, nu își doresc ca yenul să se aprecieze atât de repede încât să atragă investitorii departe de alte piețe, precum cele din SUA.

Este o linie fină de echilibru, care evidențiază sensibilitatea piețelor din SUA la evenimentele din Japonia. Orice mișcare bruscă pe piețele de obligațiuni și valutare din arhipelagul nipon s-ar putea propaga pe piețele globale și ar putea afecta investitorii americani, notează YahooFinance.