România a taxat cu 80% venitul suplimentar din energie. Gabriel Biriș spune că supraimpozitele alungă investițiile

Gabriel Biriș, co-managing partner Biriș-Goran SPARL, avocat de business cu experiență de peste 30 de ani și fost secretar de stat în Ministerul Finanțelor, a vorbit joi, 8 octombrie, la prima ediție a evenimentului „Argument pentru Energie”. Evenimentul este organizat de platforma națională de dezbatere strategică „Argument pentru România”.

Expertul în fiscalitate a trecut în revistă taxele suplimentare introduse în energie în ultimul deceniu. În opinia sa, statul cere investiții de miliarde, dar schimbă fiscalitatea după ce investitorii și-au făcut calculele. Întrebarea este dacă România vrea să încaseze mai mult astăzi sau să creeze condiții pentru investiții pe termen lung.

Din 2013, taxele au intrat în calculele investițiilor

Biriș a început cronologia cu impozitul asupra veniturilor suplimentare din gaze, introdus în 2013. Mecanismul a trecut ulterior prin mai multe modificări. Fostul secretar de stat spune că fiecare schimbare a complicat calculele investitorilor.

În 2015, spune el, a existat o nouă tentativă de taxare suplimentară pentru petrol și gaze, atât onshore, cât și offshore. Un an mai târziu, când era secretar de stat, proiectul nu a mai avansat după ce Biriș a cerut clarificări privind efectele economice.

„Nu mai putem da timpul înapoi. Putem însă să învățăm din greșelile trecutului. Problema este că am tot schimbat regulile, iar investițiile din energie au nevoie de stabilitate”, a spus Gabriel Biriș.

A urmat Legea offshore din 2018. În lectura consultantului fiscal, schimbarea cadrului aplicabil investițiilor din Marea Neagră a slăbit încrederea investitorilor. El a indicat plecarea ExxonMobil drept exemplu al costului produs de impredictibilitate.

ExxonMobil a ieșit ulterior din proiectul Neptun Deep, iar participația sa a ajuns la Romgaz. Pentru Biriș, episodul arată că o taxă poate aduce bani imediat, dar poate întârzia investiții care produc energie ani la rând.

În 2022, 92% din scumpirea gazelor ajungea la stat

Criza energetică din 2022 a adus o nouă rundă de intervenții. OUG 27 a menținut mecanismul de taxare a veniturilor suplimentare ale producătorilor de energie electrică. Pentru o perioadă, cota a fost de 80% pentru venitul peste reperul de 450 lei/MWh.

Biriș spune că a făcut atunci un calcul simplu. A vrut să vadă cât din scumpirea gazelor rămânea la producător și cât ajungea la stat prin taxe și impozite.

„Am avut o curiozitate în 2022: unde se duce creșterea de preț la gaze? Din calculele mele, 92% ajungea la stat, în timp ce decidenții plângeau de grija cetățenilor. Trebuie să înțelegem că investițiile în energie se recuperează în perioade lungi”, a spus Biriș.

Problema este, în opinia sa, asimetria. Când prețurile cresc, statul intervine și ia o parte mai mare din venit. Când prețurile scad, pierderea rămâne la companie. Pentru un proiect care se amortizează în zece sau douăzeci de ani, regula schimbătoare devine un cost în sine.

„Companiile au nevoie de predictibilitate. Statul nu poate să vină cu supraimpozite când prețurile cresc, iar când scad să spună «este treaba investitorului». Dacă vrem investiții și reindustrializare, avem nevoie de prețuri decente, stabilitate și predictibilitate”, a punctat consultantul fiscal.

„Problema se rezolvă prin investiții în producție”

Pentru Biriș, soluția structurală la prețurile mari nu este plafonarea. Nu este nici taxarea repetată a producătorilor. Soluția este mai multă ofertă.

România are nevoie mai ales de producție în bandă și de capacități de stocare, spune el. Acestea ar putea echilibra orele cu producție regenerabilă mare și orele în care consumul urcă.

„Problema noastră se rezolvă prin investiții în producție, mai ales în bandă. Am discutat atunci ca supraimpozitele să poată fi plătite ulterior, dacă banii nu sunt investiți. Ideea era să nu scoți capitalul din companii exact când ai nevoie ca ele să construiască noi capacități”, a explicat Biriș.

Consultantul fiscal a vorbit și despre dezvoltarea rapidă a fotovoltaicelor fără suficientă stocare. Prosumatorii reduc consumul din rețea în orele cu soare. În același timp, pot injecta energie când sistemul are deja ofertă mare. Seara, cererea revine în rețea, iar panourile nu mai produc.

În opinia sa, sprijinirea panourilor fără baterii a rezolvat doar o parte a ecuației. O capacitate mare instalată pe acoperișuri trebuie însoțită de stocare. Altfel, sistemul primește energie când are mai puțină nevoie și rămâne sub presiune la vârf.

Impozitul pe venit ajunge în preț

Critica lui Biriș nu se oprește la energie. El vede aceeași problemă în taxele calculate pe cifra de afaceri sau pe venituri. Exemplele sale sunt marile companii, băncile și lanțul de comercializare al carburanților.

„Ultimele guverne au guvernat ca și cum țara ar fi formată doar din pensionari și bugetari. Ce investitor sănătos la cap decide să reinvestească profitul, să își crească amortizările și dobânzile, dacă ajunge să plătească oricum un impozit minim pe cifra de afaceri?”, a întrebat Biriș.

Fostul secretar de stat a invocat și impozitul de 4% aplicat veniturilor băncilor. Pentru el, problema unei taxe pe venit este că aceasta nu rămâne neapărat în bilanțul companiei. Ea poate fi transferată în preț.

„Când supraimpozitezi veniturile celui care are oferta, taxa se duce în preț. Impozitul de 4% pe veniturile băncilor nu este plătit doar de bancă. Într-o formă sau alta, îl plătim cu toții”, a susținut expertul în fiscalitate.

El extinde aceeași logică la carburanți. O taxă aplicată succesiv verigilor din lanț poate fi împinsă mai departe până la consumator. Biriș a criticat și impozitul pe construcții, inclusiv pentru infrastructura energetică. Argumentul său este simplu: statul taxează activele de care are nevoie pentru investiții.

Firmele mari se adaptează, IMM-urile se sufocă

Instabilitatea fiscală are și un cost administrativ. Marile companii își permit departamente fiscale, avocați și consultanți. Un IMM are resurse mult mai mici pentru a urmări reguli care se schimbă frecvent.

„Este dificil și pentru specialiști să înțeleagă legislația. Companiile mari se descurcă, dar IMM-urile sunt sufocate. Este foarte ușor să greșești atunci când regulile sunt atât de complicate”, a spus Biriș.

El a dat exemplul unor sancțiuni din RO e-Transport și din comerțul angro cu produse accizabile. Pot apărea confiscări ale contravalorii mărfii chiar și atunci când, în opinia sa, nu există prejudiciu fiscal.

Pentru consultantul fiscal, aici se vede o problemă mai largă. Statul încearcă să corecteze o disfuncționalitate cu o nouă regulă. Apoi modifică regula și adaugă o sancțiune. În timp, sistemul devine greu de urmărit inclusiv pentru specialiști. El a arătat audienței câteva bibliorafturi pline cu acte normative, toate vizând domeniul energiei, pentru a demonstra cât de stufoasă este legislația în materie. În opinia sa, acel metru cub de documente reprezintă nevoia mediului de afaceri de a exista un Cod Energetic, care să strângă toate prevederile și modificările făcute de-a lungul timpului.

„Dacă facem modificări la modificări răsmodificate, nu se mai înțelege nimic. Trebuie să vedem ce este de corectat și să oferim investitorilor o garanție de predictibilitate și stabilitate. Nu rezolvăm cu supraimpozite, cu eliminări și reintroduceri. În acest mod nu avem nicio șansă”, a avertizat Biriș.

„Nu cred în facilități”

Deși critică supraimpozitarea, Biriș nu susține nici politica opusă. Nu crede că statul trebuie să atragă investiții prin facilități fiscale acordate selectiv. În opinia sa, excepțiile distorsionează piața și micșorează baza de impozitare.

„Nu cred în facilități, pentru că distorsionează piața. Cred într-un tratament corect, egal, fără discriminări între sectoare. Dacă într-un domeniu investiția se recuperează într-un an, de ce să mai dai și ajutor de stat sau reducere de impozit?”, a spus fostul secretar de stat.

Biriș a dat exemplul bateriilor. În condițiile actualelor diferențe de preț dintre orele de producție solară și vârful de seară, investițiile pot avea randamente foarte mari. În asemenea situații, consideră el, piața poate atrage singură capital.

Condiția este ca investiția să poată fi făcută. Asta înseamnă acces la rețea, proceduri funcționale și avize pentru investiții străine directe acordate într-un termen rezonabil.

Principiul propus de Biriș este opusul unui sistem construit din multe excepții: bază de impozitare largă și cote mici. Cu cât plătesc mai mulți contribuabili, spune el, cu atât presiunea pe fiecare poate fi mai redusă.

„Ca să poți avea stabilitate, trebuie să ai o bază mare: impozite plătite de cât mai mulți și la o înălțime mică. Facilitățile distrug baza”, a conchis Gabriel Biriș.

Despre „Argument pentru România”

„Argument pentru România” este o platformă națională pentru dezbateri strategice, menită să reunească decidenți, experți, lideri din mediul de afaceri și societatea civilă pentru a construi argumente reale pentru politici publice mai bune.

Abordează temele care definesc viitorul României – sănătatea, piața de capital, inteligența artificială, pensiile și asigurările, industria, modernizarea statului și siguranța socială – dincolo de discursuri conjuncturale, cu accent pe impact, responsabilitate și soluții.