BNR a cheltuit 1 miliard de euro pentru a proteja leul. Lichiditatea băncilor românești a scăzut cu 10 miliarde de lei în martie

Sistemul bancar din România trece printr-o perioadă de reajustare masivă sub presiunea evenimentelor geopolitice recente. Datele statistice publicate de Banca Națională a României (BNR) confirmă o scădere semnificativă a excedentului de lichiditate în luna martie. Suma totală de bani disponibilă în bănci s-a redus cu aproape 10 miliarde de lei. Acest fenomen a avut loc pe fondul volatilității generate de războiul din Orientul Mijlociu.

Stocul mediu zilnic al lichidității s-a cifrat la aproximativ 35,5 miliarde de lei. Aceasta este o scădere clară de la nivelul de 45,1 miliarde de lei înregistrat înainte de conflictul dintre SUA, Israel și Iran. Chiar și în acest context tensionat, surplusul de bani rămâne la un nivel istoric ridicat. Un astfel de excedent permite în continuare finanțarea economiei private și a statului la costuri avantajoase.

Cât costă protejarea monedei naționale și cum a intervenit BNR pentru a stabiliza cursul valutar

Războiul din Golf a pus presiune pe activele exprimate în lei în cursul lunii martie. Investitorii au căutat refugiu în valute mai sigure, provocând ieșiri de capital din piața locală. Presiunile cele mai mari s-au resimțit pe piața valutară unde leul a trecut pentru scurt timp pragul critic de 5,1 lei pentru un euro. Această barieră a fost depășită pe piața secundară chiar la începutul lunii trecute. Banca Națională a României a fost nevoită să acționeze rapid pentru a preveni o prăbușire a cursului. Publicația Bloomberg a anunțat că instituția a cheltuit peste 1 miliard de euro pentru a proteja leul. Această intervenție masivă a extras automat lichiditate din piață, contribuind la scăderea de 10 miliarde de lei.

România aplică în prezent un regim de „flotare controlată” pentru moneda sa națională. Prin acest mecanism, banca centrală menține cursul într-un interval strâns de variație. Această strategie servește drept ancoră pentru întreaga economie națională. Este o măsură vitală în contextul în care țara se confruntă cu o inflație de aproape 10% iar Guvernul trece în paralel printr-un program dificil de îmbunătățire a finanțelor publice. O depreciere bruscă a leului ar fi alimentat și mai mult creșterea prețurilor. Din acest motiv, BNR a considerat necesar să consume resurse valutare importante pentru a calma turbulențele. Efortul depus în martie a reușit să oprească deprecierea cursului și să asigure stabilitatea piețelor financiare locale.

De ce scad dobânzile în România în ciuda contextului militar

În mod surprinzător, dobânzile din România au continuat să scadă în ciuda instabilității regionale actuale. Indicele ROBOR la 3 luni a atins recent nivelul de 5,87%. Aceasta reprezintă o scădere de 153 de puncte de bază în ultimele zece luni de zile. Lichiditatea abundentă din sistemul bancar este principalul factor care permite această tendință. Băncile au plasat în mod constant sume mari la facilitatea de depozit a BNR. Dobânda oferită de banca centrală pentru aceste depozite este de 5,50%. Când băncile au exces de bani, ele sunt dispuse să împrumute clienții la costuri mai mici. Standardele de creditare se relaxează, iar economia privată primește oxigenul necesar pentru creștere.

Situația actuală este mult mai bună decât în criza electorală din mai 2025. La acea vreme, BNR a cheltuit peste 6 miliarde de euro pentru a salva leul de la dezastru. Atunci, cursul a suferit o depreciere extremă în ciuda eforturilor uriașe ale instituției. Astăzi, piața monetară se află într-o etapă mult mai stabilă și mai predictibilă. Dobânda la obligațiunile de stat pe 10 ani a scăzut marți la pragul de 6,76%. Este cel mai scăzut nivel înregistrat de la debutul războiului din Golf. Această evoluție arată că investitorii încep să aibă din nou încredere în stabilitatea financiară a României. Anunțul băncii centrale privind lichiditatea confirmă că sistemul este capabil să absoarbă șocurile externe, conform CursDeGuvernare.

Ministerul Finanțelor și injecțiile de capital

Cel mai mare contributor la creșterea lichidității din piața bancară este, de fapt, statul român. Ministerul Finanțelor realizează plăți masive în contul serviciului datoriei publice interne. Deoarece băncile sunt principalii finanțatori ai Guvernului, acești bani se întorc direct în sistemul bancar. Aceste injecții de capital oferă băncilor surplusul necesar pentru a credita firmele și populația. Mai mult, anul 2026 se anunță a fi un an record în privința datoriilor care ajung la scadență. Plățile statului către bănci vor atinge niveluri foarte ridicate în lunile următoare. Această circulație a banilor menține sistemul financiar funcțional chiar și în perioade de criză geopolitică severă.

Un exemplu clar al acestui mecanism s-a văzut în vara anului trecut. Atunci, Ministerul Finanțelor a plătit peste 10 miliarde de lei pentru titluri de stat scadente. Acea plată a îmbunătățit instantaneu lichiditatea interbancară pentru restul anului. Totodată, tranzacțiile valutare ale BNR pentru guvern au un impact major. Sumele primite de la Uniunea Europeană sunt schimbate în lei de către banca centrală pentru stat. Acest proces injectează sume colosale de monedă națională în conturile băncilor comerciale. Astfel, chiar dacă războiul extrage bani din piață prin intervenții valutare, statul compensează prin plățile sale interne. Rezultatul final este un sistem bancar solid care poate susține în continuare dezvoltarea economică a țării.