BNR cere clarificări privind decizia Consiliului Concurenței. În discuție sunt calculul ROBOR și rolul băncilor 

BNR cere clarificări privind decizia Consiliului Concurenței. În discuție sunt calculul ROBOR și rolul băncilor  Sursă foto: Wikimedia Commons
Decizia Consiliului Concurenței privind activitatea bancară pe piața monetară are nevoie de explicații suplimentare, potrivit Băncii Naționale a României. BNR consideră că subiectul este tehnic, iar interpretările publice pot crea confuzii și așteptări nerealiste. Discuția vizează mai ales evoluția ROBOR și conduita băncilor participante la fixing. Instituția atrage atenția asupra posibilelor efecte asupra stabilității financiare și pieței creditării.

Poziția vine după decizia de amendare a băncilor participante la fixingul ROBOR. BNR arată că investigația nu vizează reglementările sau politicile din sectorul bancar. Instituția susține că indicele trebuie analizat în contextul inflației globale și al creșterii dobânzilor. Consiliului Concurenței i se cer explicații privind nivelul ROBOR considerat corect.

BNR arată că investigația nu vizează rolul său

BNR precizează că investigația nu se referă la Banca Națională a României ca administrator al sistemului de tranzacționare și generator de norme și regulamente. Instituția invocă și comunicatul Consiliului Concurenței, potrivit căruia „decizia nu a vizat reglementările sau politicile din sectorul bancar”.

Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR, afirmă că mai multe aspecte trebuie explicate, mai ales după comentariile apărute înainte și după decizie. Lipsa unor clarificări poate alimenta controverse neîntemeiate și poate influența felul în care publicul înțelege piața creditării.

ROBOR, între diferențe mici și interpretări publice

Dan Suciu amintește că președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a precizat că decizia, neconfirmată de instanțe, ia în calcul o eventuală diferență de „fracțiuni de procent” în ceea ce privește cotația ROBOR, față de un nivel presupus corect.

BNR susține însă că în spațiul public și în unele inițiative legislative se vorbește deja despre diferențe de procente. Argumentul invocat este creșterea ROBOR de la 1,25% la 8,1% în doi ani.

Instituția arată că ROBOR variază, în general, cu plus sau minus un punct în jurul ratei de politică monetară. Creșterea puternică din perioada analizată nu poate fi imputată băncilor, susține BNR, ci unui context de inflație globală și majorări de dobânzi la nivel internațional.

BNR cere explicații privind acuzațiile aduse băncilor

BNR consideră că, dacă regulile pieței monetare sunt corecte, iar băncile le-au respectat, Consiliul Concurenței trebuie să explice ce prevederi din legislația concurenței au fost încălcate și cum s-au manifestat încălcările.

Un subiect sensibil vizează natura acuzațiilor. Dan Suciu citează declarația președintelui Consiliului Concurenței, potrivit căreia „nu spunem că a avut loc un cartel clasic, că băncile s-au întâlnit între ele, s-au hotărât într-o după-amiază care să fie nivelul ROBOR”.

BNR cere explicații și pentru argumentele legate de „schimb de informații confidențiale și strategice, în special referitoare la preț” sau de „transparența prea mare” a tranzacțiilor. Dan Suciu arată că, fără detalii, formulările pot părea contradictorii, deoarece lipsa de informații și lipsa de transparență sunt asociate de regulă cu probleme de concurență.

BNR întreabă cum a fost stabilit nivelul corect al ROBOR

O altă întrebare vizează metoda prin care Consiliul Concurenței a evaluat diferența față de indicele publicat. BNR întreabă cum a fost stabilit nivelul presupus corect al ROBOR și care ar fi fost diferența față de cotația oficială.

Dan Suciu arată că trebuie explicat și de ce aceeași logică nu s-ar aplica în perioadele în care ROBOR a scăzut consistent. Într-o astfel de interpretare, s-ar putea susține că, în unele intervale, nivelul publicat a fost prea mic față de cel considerat corect.

BNR consideră clarificarea necesară deoarece nivelul cotațiilor se înscrie, de regulă, în intervalul de plus sau minus un punct procentual în jurul dobânzii de politică monetară.

BNR arată că a colaborat cu inspectorii de concurență

Banca Națională susține că a sprijinit demersul Consiliului Concurenței prin punerea la dispoziție a documentelor solicitate. Instituția arată că a explicat rolul Direcției Operațiuni de Piață în administrarea pieței monetare și valutare.

BNR a prezentat și modul de intervenție în cazul unor variații ROBOR mai mari de plus sau minus un punct procentual față de dobânda de politică monetară pentru o perioadă mai lungă. O astfel de situație ar putea indica probleme în managementul lichidității din bănci.

Dan Suciu invocă și declarația Guvernatorului BNR din 9 august 2022, „băncile au sărit calul în privința ROBOR”. Potrivit purtătorului de cuvânt al BNR, declarația nu trebuie interpretată ca dovadă a unor suspiciuni privind piața monetară. „A fost un instrument legitim de reglaj, care a funcționat vizibil, și nimic mai mult!”, afirmă Dan Suciu.

Deciziile trebuie explicate înainte de concluzii

Finalul poziției BNR pune accent pe nevoia de explicații suplimentare, înainte ca decizia Consiliului Concurenței să fie acceptată, corectată sau respinsă.

„Deciziile Consiliului Concurenței sunt extrem de importante și pot avea implicații foarte serioase asupra stabilității financiare și apetenței pentru creditare, cu consecințe numeroase. Pentru a fi acceptate, corectate sau respinse  după cum va fi cazul ele trebuie însă cât mai bine clarificate. Prea multă informație în legătură cu aceste subiecte, orice s-ar spune, nu are cum să nu fie binevenită!”, afirmă Dan Suciu, purtător de cuvânt al Băncii Naționale a României.

0 comentarii