BNR menține dobânda de politică monetară la 6,5%, deși inflația a scăzut. Prețurile ar putea crește din nou până la finalul anului

Consiliul de administrație al BNR a decis joi, 8 octombrie, să păstreze rata dobânzii de politică monetară la 6,50% pe an. Hotărârea vine într-un moment în care banca centrală trebuie să gestioneze mai multe provocări economice.

În evaluarea perspectivelor economice, BNR urmărește inclusiv evoluția consumului, situația bugetară și condițiile de pe piețele internaționale. Factorii interni și externi continuă să influențeze deciziile de politică monetară.

Inflația a coborât la 6,17% în august

BNR a menținut dobânda pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an și pe cea pentru depozite la 5,50%. Rezervele minime obligatorii pentru pasivele în lei și valută ale băncilor au rămas, de asemenea, neschimbate. Rata anuală a inflației a scăzut de la 10,42% în iunie la 8,16% în iulie, ajungând la 6,17% în august.

Reducerea reflectă în principal disiparea efectelor generate de eliminarea plafonării prețului energiei electrice și de majorarea TVA și accizelor. Inflația de bază, măsurată prin indicatorul CORE2 ajustat, a coborât de la 8,3% în iunie la 6,2% în august. Evoluția a fost favorizată de ieftinirea unor produse agroalimentare, de cererea mai slabă și de diminuarea impactului majorărilor fiscale anterioare.

Economia a stagnat, iar consumul populației continuă să scadă

Activitatea economică a stagnat în trimestrul al doilea din 2026, după o contracție de 0,1% în primele trei luni. Comparativ cu perioada similară din 2025, PIB-ul s-a redus cu 0,4%, față de declinul de 1,2% din trimestrul precedent.

Consumul populației a continuat să scadă, în timp ce exportul net a redevenit un factor de contracție economică. Deficitul comercial și cel de cont curent au crescut, după mai multe trimestre de reducere. Datele recente indică posibilitatea unei redresări în trimestrul al treilea, inclusiv datorită rezultatelor din agricultură. Totuși, BNR consideră că evoluția anuală la PIB s-ar putea deteriora.

Slăbirea cererii interne ar putea contribui la temperarea inflației pe termen mai lung. Banca centrală asociază presiunile dezinflaționiste cu măsurile de consolidare bugetară începute în 2025 și continuate în 2026.

Energia, seceta și riscurile externe pot readuce inflația pe creștere

Printre principalele riscuri se numără scumpirea combustibililor, energiei și materiilor prime, inclusiv a produselor agroalimentare. Seceta severă și fluctuațiile cursului de schimb pot exercita presiuni suplimentare asupra prețurilor. Conflictul din Orientul Mijlociu și criza energetică amplifică incertitudinile privind costurile companiilor, puterea de cumpărare și condițiile de finanțare ale României, potrivit BNR.

Pe plan intern, rămân neclare măsurile fiscale care vor fi adoptate pentru continuarea consolidării bugetare după 2026. BNR consideră esențială utilizarea fondurilor europene pentru a limita efectele negative ale ajustării fiscale și ale conflictelor externe. Reformele structurale și politicile macroeconomice echilibrate sunt considerate necesare pentru stabilitatea economică.

Deciziile Băncii Centrale Europene, ale Rezervei Federale americane și ale celorlalte bănci centrale din regiune rămân importante pentru politica monetară internă. Următoarea ședință a Consiliului de administrație al BNR privind politica monetară este programată pentru 12 noiembrie 2026.