Boom-ul AI atrage investiții de trilioane de dolari. Riscul unei bule financiare devine tot mai discutat

Expansiunea inteligenței artificiale a declanșat una dintre cele mai mari perioade investiționale din istoria recentă a tehnologiei. Centrele de date, semiconductorii și infrastructura energetică necesară acestora absorb sume de ordinul trilioanelor de dolari.

Goldman Sachs estimează că dezvoltarea infrastructurii AI poate necesita finanțări de aproximativ 5,5-6 trilioane de dolari între 2025 și 2030. JPMorgan estimează investiții globale de aproximativ 5-7 trilioane pentru centre de date, infrastructură AI și energie. Dimensiunea investițiilor a început însă să ridice o întrebare importantă pentru piețele financiare: vor genera aceste active venituri suficiente pentru recuperarea capitalului?

BIS avertizează asupra unei curse a investițiilor

Banca Reglementelor Internaționale (BIS) a analizat în acest an riscurile asociate boom-ului AI. Instituția consideră actuala expansiune una dintre cele mai mari perioade investiționale tehnologice din istoria Statelor Unite. Companiile concurează agresiv pentru poziții dominante într-o piață unde câștigătorii ar putea controla o parte disproporționat de mare din venituri. Această competiție poate determina companiile să investească mai mult decât ar justifica randamentele economice viitoare.

Cele mai mari cinci companii tehnologice ar urma să cheltuiască peste un trilion de dolari pentru AI numai în perioada 2025-2026, potrivit BIS. Investițiile depășesc deja în unele cazuri profiturile și fluxurile disponibile de numerar. Din acest motiv, companiile apelează tot mai mult la împrumuturi. BIS avertizează că finanțarea prin datorie și participațiile circulare dintre companii pot amplifica fragilitatea sistemului, dacă așteptările privind veniturile nu se confirmă.

Inteligența artificială trebuie să genereze venituri uriașe

Problema principală este diferența dintre investițiile realizate astăzi și veniturile necesare pentru justificarea lor. Profesorul Stijn Van Nieuwerburgh, de la Columbia Business School, estimează că investițiile în AI ar putea ajunge la aproximativ 10 trilioane de dolari între 2025 și 2032.

Pentru obținerea unui randament anual de numai 10%, aceste investiții ar trebui să genereze venituri anuale de aproximativ 3,7 trilioane de dolari până în 2032, potrivit calculelor prezentate de economist publicației El País. Prin comparație, veniturile actuale ale principalelor companii specializate în modele AI sunt mult mai reduse. Această diferență nu demonstrează existența unei bule. Ea arată însă dimensiunea creșterii comerciale necesare pentru justificarea capitalului investit.

Companiile încep să se împrumute masiv

Prima etapă a expansiunii AI a fost finanțată în principal din numerarul generat de marile companii tehnologice. Situația începe să se schimbe. BIS arată că finanțarea infrastructurii AI se deplasează treptat de la fluxurile proprii de numerar către obligațiuni și credit privat. Necesitățile viitoare sunt prea mari pentru a fi acoperite exclusiv din profiturile curente.

El País citează date Morgan Stanley potrivit cărora companiile americane au atras 217 miliarde de dolari prin piețele de datorie anul trecut. În primele opt luni din 2026, suma ajunsese deja la 445 de miliarde de dolari. Estimările indică aproximativ 600 de miliarde de dolari până la sfârșitul anului. O parte importantă a banilor finanțează centrele de date necesare modelelor de inteligență artificială.

O parte din datorii nu apare direct în bilanțurile Big Tech

Finanțarea devine și mai complexă prin utilizarea unor structuri create special pentru dezvoltarea centrelor de date. Un exemplu este proiectul Hyperion al Meta din Louisiana. Compania a format o asociere cu firma de investiții Blue Owl pentru dezvoltarea proiectului. Meta deține o participație minoritară, în timp ce o entitate separată contractează cea mai mare parte a finanțării. Astfel de structuri permit companiilor să dezvolte infrastructură fără să includă întreaga datorie direct în propriile bilanțuri.

Goldman Sachs estimează că acordurile de finanțare de acest tip pot ajunge la aproximativ 1,5 trilioane de dolari pe piață, potrivit informațiilor citate de El País.

Companiile AI sunt tot mai dependente unele de altele

Un alt risc vine din legăturile financiare create între principalii participanți ai industriei. Producătorii de cipuri investesc în dezvoltatorii de modele, iar aceștia cumpără infrastructură și servicii de calcul de la partenerii investitorilor. Furnizorii de cloud finanțează, la rândul lor, companii AI care ulterior cumpără capacitate de calcul de la aceleași grupuri. Aceste acorduri pot accelera dezvoltarea industriei, dar creează și o rețea complexă de dependențe.

Dacă unul dintre principalii participanți ar reduce brusc investițiile, efectul s-ar putea transmite către furnizorii de cipuri, operatorii centrelor de date și creditorii acestora. BIS identifică explicit participațiile circulare și datoria drept posibile surse de fragilitate într-un eventual declin al investițiilor.

Productivitatea va decide dacă investițiile se justifică

Elementul decisiv va fi creșterea productivității generată de inteligența artificială. BIS constată deja câștiguri mai mari de productivitate în anumite sectoare americane expuse intens tehnologiei. Efectele sunt însă inegale și rămân dificil de estimat la nivelul întregii economii. Riscul apare dacă firmele continuă să investească masiv, iar beneficiile economice se materializează mult mai lent.

Situații similare au apărut și în timpul altor transformări tehnologice majore. Căile ferate, radioul și internetul au produs schimbări economice profunde. Totuși, perioadele lor de expansiune au fost însoțite și de investiții excesive, urmate de corecții severe. Spargerea unei eventuale bule nu ar însemna, prin urmare, eșecul inteligenței artificiale ca tehnologie. Ar putea însemna însă dispariția unor companii, deprecierea infrastructurii și pierderi importante pentru investitorii care au plătit prețuri prea mari.

O corecție comparabilă cu bula dot-com ar avea efecte uriașe

Dimensiunea actuală a pieței bursiere americane face ca o eventuală corecție severă să aibă consecințe globale. Economista Gita Gopinath, fost prim-adjunct al directorului general al Fondului Monetar Internațional (FMI), a calculat impactul ipotetic al unei scăderi similare prăbușirii dot-com. O asemenea corecție ar putea șterge peste 20 de trilioane de dolari din averea gospodăriilor americane. Suma reprezintă aproximativ 70% din produsul intern brut american din 2024.

Investitorii din afara Statelor Unite ar putea pierde alte peste 15 trilioane de dolari. Acest scenariu reprezintă o simulare a efectelor unei corecții comparabile cu cea din 2000, nu o prognoză că aceasta se va produce. Gopinath subliniază chiar că evaluările ridicate nu înseamnă automat că o prăbușire este iminentă.

Boom-ul poate continua chiar dacă ritmul tehnologic încetinește

Există și argumente împotriva scenariului unei prăbușiri apropiate. Cererea de infrastructură nu provine exclusiv din antrenarea unor modele AI tot mai performante.

O parte tot mai mare vine din utilizarea efectivă a acestora de către companii și consumatori, proces cunoscut drept inferență. BIS consideră că beneficiile economice pot deveni considerabile, chiar dacă amploarea și viteza lor rămân incerte. Prin urmare, principala întrebare nu este dacă inteligența artificială va avea valoare economică.

Miza este dacă veniturile și productivitatea vor crește suficient de repede pentru a susține investițiile de trilioane de dolari realizate înainte ca aceste beneficii să fie pe deplin vizibile.