Băncile de investiții temperează optimismul lui Trump. Petrolul din Venezuela nu va duce la scăderea prețurilor

Băncile de investiții temperează entuziasmul Casei Albe față de acordul petrolier încheiat cu Venezuela. UBS avertizează că producția de țiței va avea nevoie de ani pentru a-și reveni, iar impactul asupra prețurilor va fi limitat pe termen scurt.

Închiderea Strâmtorii Ormuz și incertitudinile care persistă în privința acordului mențin atenția pieței asupra unor factori cu efect mult mai imediat, avertizează analiștii băncii elvețiene.

Un acord pentru rezerve de 65 de miliarde de barili

Administrația Trump a anunțat vinerea trecută un acord prin care va obține acces la rezerve de petrol de 65 de miliarde de barili. Președintele american a prezentat înțelegerea drept una dintre cele mai mari operațiuni din istorie.

North American Blue Energy Partners (NABEP), companie deținută de controversatul Alejandro Betancourt, va primi o concesiune pentru 100 de ani în vederea exploatării a 17 zăcăminte.

Secretarul american al Energiei, Chris Wright, a declarat miercuri, la Caracas, că producția Venezuelei va crește de peste două ori în următorii ani.

Venezuela ar putea avea nevoie de câteva decenii pentru a-și reveni

Reprezentanții sectorului energetic sunt însă mult mai prudenți. Compania de consultanță Rystad Energy estimează că piața petrolieră venezueleană va avea nevoie de câteva decenii pentru a-și reveni.

Deși deține cele mai mari rezerve de petrol din lume, evaluate la 300 de miliarde de barili, Venezuela extrage numai 1,1 milioane de barili pe zi. Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie, țara ocupă doar locul 20 în clasamentul producătorilor mondiali. Este devansată de state precum Angola și se situează la același nivel cu Columbia.

În perioada de vârf, Venezuela producea de trei ori mai mult petrol. Rystad estimează că acest nivel nu va putea fi atins din nou înainte de 2050.

Relansarea producției necesită investiții de 85 de miliarde de dolari

Pentru refacerea industriei petroliere ar fi necesare investiții de 85 de miliarde de dolari. Adică echivalentul a aproximativ 73 de miliarde de euro, potrivit Rystad Energy.

Infrastructura petrolieră a Venezuelei este puternic degradată după ani de investiții insuficiente, sancțiuni și întreruperi ale alimentării cu energie electrică. Prin urmare, relansarea sectorului nu va necesita doar timp și fonduri considerabile.

UBS arată că sunt esențiale construirea unei noi infrastructuri de transport, accesul la expertiză tehnică și existența unui mediu stabil.

Instabilitatea politică pune sub semnul întrebării acordul

Incertitudinea politică din Venezuela reprezintă un alt factor major de risc. Atât opoziția, cât și grupările radicale din tabăra chavistă au criticat dur acordul.

Bloomberg a relatat săptămâna trecută că Venezuela analizează inclusiv posibilitatea retragerii din Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol. Asta după ce Emiratele Arabe Unite au făcut acest pas în aprilie.

O asemenea decizie „ar reprezenta o mare victorie pentru Trump”, potrivit lui Homayoun Falakshahi, analist principal la Kpler, companie specializată în analiza piețelor energetice. Retragerea ar putea însă să amplifice presiunile interne asupra guvernului condus de Delcy Rodríguez, în condițiile în care acordul ar putea fi interpretat ca o cedare prea mare în fața Statelor Unite.

Există îndoieli și de partea americană în privința continuității acordului. Citi consideră că este nevoie de „mai multă transparență” și de „o legitimitate politică mai largă” pentru ca înțelegerile să reziste unei viitoare schimbări de administrație la Casa Albă.

ExxonMobil și ConocoPhillips rămân prudente

Unele dintre cele mai mari companii petroliere americane, printre care ExxonMobil și ConocoPhillips, continuă să adopte o poziție prudentă și nu și-au confirmat interesul de a reveni în Venezuela.

Ambele companii au părăsit țara în 2007, după ce o parte dintre activele lor au fost naționalizate. Până în prezent, acestea au susținut că nu sunt îndeplinite condițiile necesare pentru revenire, potrivit Bloomberg.

Companiile petroliere care nu și-au întrerupt activitatea în Venezuela sunt însă mai dispuse să-și majoreze investițiile și producția.

Chevron investește 7 miliarde de dolari în Venezuela

Chevron, care nu și-a abandonat niciodată complet afacerile din Venezuela, își exprimă clar încrederea în această piață. Compania, al doilea cel mai mare producător american de petrol în funcție de capitalizarea bursieră, după ExxonMobil și înaintea ConocoPhillips, a anunțat miercuri că va investi 7 miliarde de dolari în Venezuela în următorii cinci ani.

Aceasta este cea mai mare investiție anunțată de o companie americană după capturarea lui Nicolás Maduro, în luna ianuarie. Chevron își propune să-și dubleze producția din Venezuela până în 2031.

Și compania spaniolă Repsol este favorabilă extinderii prezenței sale în țara latino-americană. Multinaționala a fost menționată chiar de președinta interimară a Venezuelei, Delcy Rodríguez, atunci când aceasta a prezentat termenii alianței, la sfârșitul săptămânii trecute.

Repsol intenționează să accelereze investițiile pentru a-și tripla producția din Venezuela.

Proiectele preluate de la companiile rusești și chineze pot genera litigii

Acordul prevede și ca unele companii americane să preia proiecte operate anterior de firme din Rusia și China.

UBS avertizează că această situație ar putea provoca litigii și ar putea spori complexitatea juridică și geopolitică a înțelegerii. În urma anunțării acordului, banca elvețiană nu și-a modificat estimările privind evoluția industriei petroliere.

Conflictul din Strâmtoarea Ormuz dictează evoluția prețurilor

În acest timp, prețurile petrolului continuă să crească. Marți, barilul de petrol Brent a atins 95 de euro, după intensificarea atacurilor dintre Statele Unite și Iran.

Potrivit analiștilor, conflictul are un impact mult mai mare asupra pieței decât evoluțiile din Venezuela. UBS arată că prețurile petrolului „continuă să reacționeze în principal la evenimentele din Strâmtoarea Ormuz”.

Conflictul din Orientul Mijlociu rămâne blocat într-o spirală a tensiunilor, iar situația s-a agravat în ultimele ore. Washingtonul și Teheranul se confruntă de trei zile consecutiv, într-un val de atacuri care conturează cel mai grav scenariu din ultima lună, potrivit Elpais.