Sectorul fondurilor de investiții din România a încheiat 2025 cu o creștere de aproximativ 30% a activelor nete. Potrivit Asociației Administratorilor de Fonduri (AAF), valoarea totală înregistrată a fost de 60,05 miliarde de lei. Este maximul ultimilor zece ani (2016-2025), interval în care evoluția activelor a făcut un salt de aproape 40%.
Anul trecut, ponderea majoritară (aproape 61%) a revenit fondurilor deschise, cu 36,6 miliarde de lei. O schimbare radicală față de vârful valoric anterior, din 2021. În urmă cu cinci ani, din suma totală a activelor, de 51,59 miliarde de lei, fondurile de investiții alternative reprezentau 63,1%.
Un alt record consemnat este depășirea pragului de 1,1 milioane de investitori în fondurile deschise. Practic, este o dublare a valorii în doar trei ani. Numărul investitorilor a crescut cu aproape 560.000 odată cu introducerea sistemului de impozitare la sursă.
La finalul anului trecut, pe primul loc se aflau investitorii în obligațiuni și instrumente cu venit fix. Numărul acestora ajunsese la aproximativ 389,8 mii. Ca viteză de creștere a valorii însă, fondurile de acțiuni ocupau prima poziție, cu un plus anual de +64% și un total de circa 209,6 mii de investitori.
Raportat la nivel european, unde fondurile de acțiuni dețineau 46% din active, iar cele de obligațiuni 24%, în România ierarhia este inversată – obligațiunile aveau 45%, în timp ce acțiunile – 28%.
Cele mai performante pe 2025
Potrivit AAF, cele mai performante cinci fonduri deschise de anul trecut au înregistrat randamente anuale nete mai mari de 50%. Peste rezultatul atins de indicele principal al BVB, BET, care a avut un plus de aproximativ 46%.
Conform sursei citate, în luna decembrie, intrările nete ajunseseră la 1,33 miliarde de lei. Din această valoare, fondurile de obligațiuni și instrumente cu venit fix reprezentau peste 545,5 milioane. Cele de acțiuni erau de aproape 328 de milioane, iar cele diversificate – circa 330 milioane.
Podiumul clasamentului AAF, la finalul lunii decembrie, a fost următorul:
- ETF Energie Patria-Tradeville: +55,1% randament pe întreaga perioadă.
- Goldman Sachs Romania Equity: +54,1%.
- ETF BET Patria-Tradeville: +52,9%.
Pe următoarele două locuri în Top 5 se situau Certinvest BET Index, cu 50,8%, și Certinvest XT Index, cu 50,6%.
Dacă ne raportăm la randamentul pe trei ani, clasamentul se modifică parțial. Primele două locuri erau ocupate de ETF BET Patria-Tradeville și Goldman Sachs Romania Equity, cu randamente de 133,2%, respectiv 127,8%. Cea de a treia poziție pe podium îi revenea Certinvest BET Index, cu 127,3%. Cu precizarea că ETF-ul Energie Patria-Tradeville nu s-a putut încadra în criteriile de selecție, „vârsta” sa fiind sub trei ani.
Cinci lansări anul trecut și lista continuă în 2026
Randamentele bune ale ETF-urilor au fost însoțite și de creșterea frecvenței de lansare a acestor instrumente de investiții pasive pe piața locală. Anul trecut, cinci noi fonduri și-au făcut intrarea pe Bursa de Valori București (BVB), ceea ce reprezintă o creștere de peste 66% a numărului lor.
În prezent, pe BVB sunt tranzacționate nouă ETF-uri:
- Fondul Deschis de Investiții ETF BET Patria-Tradeville, lansat de Patria Asset Management, care urmărește performanța indicelui BET.
- Fondul Deschis de Investiții ETF Energie Patria-Tradeville, tot de la Patria Asset Management, care urmărește performanța indicelui sectorial BET-NG.
- Fondul Deschis de Investiții ETF BET BRK, de la SAI Broker, care urmărește performanța indicelui BET.
- BT Index România ETF BET-TR, lansat de BT Asset Management SAI, care urmărește performanța indicelui BET-TR.
- InterCapital BET-TRN UCITS ETF, care urmărește performanta indicelui BET-TRN.
- Intercapital SBITOP TR UCITS ETF care urmărește performanța principalului indice bursier din Slovenia.
- InterCapital CROBEX10tr UCITS ETF, care urmărește performanța principalului indice bursier din Croația.
- InterCapital EUR ROMANIA GOVT BOND 5-10yr UCITS ETF, care urmărește obligațiuni denominate în euro emise de Guvernul României.
- Globinvest Energy & Financials ETF, lansat de către SAI Globinvest, care urmărește performanța indicelui sectorial BET-EF.
Noul venit de anul acesta este ETF-ul lansat de Banca Transilvania în aprilie, care urmărește performanța indicelui BET-TR. Nu a fost însă singura schimbare importantă care a avut loc în primul trimestru pe această nișă. În martie, BRD a achiziționat Patria Asset Management, al cărei cel mai important activ este ETF-ul BET Patria Tradeville,.
Iar lista nu se încheie aici. Globinvest, care a aniversat recent un an de la lansarea GIBEFETF, a anunțat că are în plan lansarea unui nou fond de indici.

Fondurile pasive au crescut mai mult
Fenomenul nu este vizibil doar la nivel local. 2025 a fost unul dintre cei mai buni ani pentru ETF-urile europene. Potrivit platformei independente de analiză a pieței de capital xyt, tranzacționarea fondurilor active aproape s-a dublat (95%) anul trecut față de 2024. Activitate zilnică a înregistrat o medie de peste 450 de milioane de euro. ETF-urile active au înregistrat, de asemenea, fluxuri importante de capital, care au crescut cu 38%, respectiv 23 de miliarde de euro.
Evoluția pe plus a fost determinată atât de cererea în creștere a investitorilor pentru produse de acest tip, cât și de majorarea numărului de administratori de active și fonduri care au intrat pe piață. Conform sursei citate, în comparație cu 2020, la finalul anului trecut existau de trei ori mai mulți emitenți de ETF-uri active și de opt ori mai multe produse de acest tip.
Cu toate acestea, fondurile pasive rămân majoritare pe piața ETF. În 2025, fondurile active dețineau active în administrare de aproximativ 85 de miliarde de euro. În timp ce fondurile pasive erau evaluate la 2,8 trilioane. Iar intrările din 2025 fuseseră de aproximativ 217 miliarde.
Cu plusuri și cu minusuri
2025 a fost pentru BVB un an de creștere istorică. Așa cum s-a întâmplat și pe alte burse din regiune, care au avut randamente bune. Iar cum performanța ETF-urilor evoluează în același mod și timp cu piețele de capital, este firesc ca și rezultatele lor să fie pe plus.
Dar, după cum avertizează specialiștii, evoluțiile anterioare nu reprezintă o garanție a rezultatelor viitoare. De exemplu, dacă aruncăm o privire la traiectoria ETF-ului BET Patria-Tradeville, vedem că randamentul record din 2025 a fost precedat de o traiectorie cu suișuri și coborâșuri Variațiile au fost de: +14,3% în 2024, +33,4% în 2023, -3,7% în 2022 și +36,2% în 2021.
Cu toate acestea, numeroși investitori percep ETF-urile ca fiind investiții cu un grad de risc mai scăzut – în principal din cauza expunerii diversificate, care atenuează riscurile – decât acțiunile sau alte tipuri de active. Cu excepția titlurilor de stat, care oferă însă randamente reduse. În plus, nici acestea nu pot fi considerate drept 100% sigure – vezi cazul Greciei, din 2012, anul restructurării datoriei suverane, când investitorii au acceptat o reducere de peste 50% a valorii titlurilor.
Există și alte avantaje proprii acestor instrumente. Cum ar fi comisioanele mai mici decât în cazul fondurilor mutuale clasice. Sau transparența crescută asupra companiilor din portofoliul fondului. Ori posibilitatea de a tranzacționa în timp real ETF-ul pe bursă exact ca o acțiune. Nu în ultimul rând, costurile de administrare mai mici, precum și lipsa comisioanelor de subscriere sau de răscumpărare, în anumite oferte, reprezintă și ele elemente care asigură o atractivitate crescută acestor active listate.
Prudența de rigoare
Dincolo de beneficiile concrete, investitorii nu trebuie să uite că riscurile acțiunilor din portofoliu se transferă direct asupra valorii unității de fond. Cel mai elocvent exemplu recent îl oferă ETF-urile pe active digitale, în special cele pe Bitcoin. Volatilitatea acestora a demonstrat că scăderea bruscă a criptomonedelor afectează imediat randamentul investitorilor.
În concluzie, se poate spune că 2025 a marcat o maturizare a pieței de capital din România prin „democratizarea” accesului la bursă. Dar, deși diversificarea și costurile reduse fac din ETF-uri vehicule de investiții atractive, succesul pe termen lung depinde de echilibrul dintre apetitul pentru profit și înțelegerea riscurilor asumate.
