Cardurile active au ajuns la 28,6 milioane. România plătește tot mai mult digital

Datele arată accelerarea plăților digitale. Românii folosesc mai mult cardul, iar comercianții instalează tot mai multe terminale de plată. În economie, asta înseamnă mai puțin numerar, trasabilitate mai mare și o presiune suplimentară pe firmele care încă funcționează aproape exclusiv cash.

28,6 milioane de carduri active

La sfârșitul lunii decembrie 2025, România avea 28,63 milioane de carduri active. Nivelul este cu peste 10% mai mare decât cel din iunie 2025.

Creșterea este importantă, mai ales într-un interval de doar șase luni. Ea arată că banca și telefonul au devenit infrastructură financiară de bază pentru consumatori.

Cardul nu mai este folosit doar pentru retrageri de numerar. Este tot mai mult un instrument de plată zilnică. De la supermarket la aplicații, plata digitală devine reflex.

Cardurile cu funcție de numerar rămân dominante

Din totalul cardurilor active, 24,68 milioane aveau funcție de numerar. Creșterea este de 5,06% față de iunie 2025.

Asta arată că numerarul nu dispare. Românii folosesc mai mult carduri, dar vor în continuare acces la bani cash. Economia rămâne într-o zonă mixtă.

Pe de o parte, plățile digitale cresc. Pe de altă parte, retragerea de numerar rămâne o nevoie reală, mai ales în zonele unde acceptarea cardului este mai slabă.

POS-urile s-au înmulțit rapid

Numărul de POS-uri a ajuns la 729.408 la finalul lui 2025. Creșterea față de iunie a fost de 161.396 de unități.

Aceasta este schimbarea care contează pentru consumator. Cardul devine util doar dacă poate fi folosit. Iar extinderea rețelei de POS-uri reduce dependența de numerar.

Pentru comercianți, POS-ul nu mai este opțional în multe zone. Clientul se așteaptă să poată plăti rapid. Dacă nu poate, magazinul riscă să piardă vânzarea.

EFTPOS-urile au trecut de 685.000

Punctele EFTPOS (doar terminalul, fără un sistem complex de gestiune) au ajuns la 685.731. Creșterea a fost de 120.300 față de iunie 2025.

Aceste terminale permit transferul electronic al banilor la punctul de vânzare. Practic, ele sunt infrastructura prin care plata cu cardul ajunge în economie.

Numărul mare arată că digitalizarea plăților nu mai este concentrată doar în marile orașe. Ea se extinde treptat spre mai multe tipuri de comercianți.

Și ATM-urile s-au înmulțit

Numărul de ATM-uri furnizate de prestatorii de servicii de plată rezidenți a ajuns la 11.136. Creșterea față de iunie 2025 a fost de 1.108 unități.

Acest detaliu este important. Chiar dacă plățile digitale cresc, infrastructura pentru numerar rămâne în extindere. România nu trece brusc la o economie fără cash.

Mai degrabă, piața merge în paralel. Consumatorii vor și card, și numerar. Băncile și comercianții trebuie să acopere ambele comportamente.

Impact pentru firme

Pentru firme, creșterea plăților cu cardul are efecte directe. Încasările devin mai trasabile. Raportarea devine mai clară. Evaziunea prin nefiscalizarea vânzărilor devine mai greu de ascuns.

Există însă și costuri. Comercianții plătesc comisioane, chirii pentru terminale și eventuale costuri tehnice. Pentru magazinele mici, acestea pot conta.

Totuși, refuzul plății cu cardul devine tot mai greu de apărat. Clientul s-a obișnuit cu plata rapidă. Iar concurența nu mai este doar pe preț, ci și pe comoditate.

Mai puțin cash, mai multă fiscalizare

Creșterea numărului de carduri active și POS-uri arată o economie care se digitalizează dinspre consumator. Nu doar statul împinge digitalizarea. O împinge și comportamentul oamenilor.

Pentru ANAF, plățile digitale pot ajuta la reducerea economiei gri. Pentru bănci, înseamnă mai multă utilizare a serviciilor financiare. Iar pentru comercianți, înseamnă adaptare.

În final, România nu scapă de numerar peste noapte. Dar direcția este clară. Cardul devine tot mai prezent în viața de zi cu zi, iar cash-ul începe să piardă monopolul asupra plăților mici.