Mihai Silviu Stejar, şef Birou în Direcţia de Insolvenţă a Persoanelor Fizice din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), a prezentat în cadrul unei recente dezbateri situația actuală a cererilor de insolvență personală.
Oficialul a precizat faptul că, anual, numărul cererilor de insolvență personală crește cu aproximativ 50 de unități. Astfel, în primele luni ale anului 2025 au fost înregistrate 57 de cereri de insolvență, în timp ce, în aceeași perioadă a lui 2026, au fost depuse 124 de cereri.
Mai mult, în primele patru luni s-a depășit jumătate din totalul cererilor înregistrate pe întreg anul trecut. În 2025 au existat 226 de solicitări.
„Legea insolvenţei persoanelor fizice a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2018. În fiecare an, numărul de cereri a crescut cu aproximativ 50 de unităţi. Anul acesta a depăşit toate aşteptările. În comparație cu primele luni ale anului trecut, când au fost înregistrate 57 de cereri, anul acesta au fost 124 de cereri. În primele patru luni ale anului s-a depăşit jumătate din numărul cererilor din 2025, când au fost 226. La nivel naţional au fost înregistrate până în prezent 848 de cereri. Dintre acestea, 387 sunt dosare active aflate în diverse stadii de instrumentare. 354 privesc procedura pe bază de plan de rambursare. Alte 30 – procedura simplificată de insolvenţă şi trei post-procedura judiciară de insolvenţă”, a declarat Mihai Silviu Stejar, potrivit Financial Intelligence.
De ce apelează românii la insolvența personală
Debitorii care se prezintă la direcţia de insolvenţă au, în medie, aproximativ 20 de credite, potrivit reprezentantului ANPC.
Profilul persoanelor care ajung să apeleze la insolvența personală este foarte divers, însă au ceva în comun. Este vorba despre gradul ridicat de îndatorare. Oficialul a precizat că debitorii care ajung în această situație au aproximativ 20 de credite.
„Vă dau două exemple reprezentative pentru a se vedea variaţia tipului de motive ce pot fi invocate şi măsura în care sunt justificate. În anul curent au fost depuse două cereri la Comisia de Insolvenţă Bucureşti. O doamnă împrumutase peste 100.000 de lei. A motivat că apartamentul în care locuia s-a infestat cu ploşniţe şi a trebuit să facă dezinsecţie, să arunce tot mobilierul şi să renoveze apartamentul. Un motiv foarte plauzibil“, a explicat Mihai Silviu Stejar.
Potrivit acestuia, Comisia de Insolvenţă a solicitat documente. Însă a fost depus doar un proces-verbal de dezinsecţie în valoare de 380 de lei. Concluzia ANPC a fost că persoana în cauză nu şi-a dovedit motivele invocate.
O lege pentru consumatorii de bună-credință
Oficialul ANPC a mai prezentat un exemplu, în acest sens. „Un alt exemplu este al unui bărbat care a împrumutat aproape 300.000 de lei pentru investiţii la bursă, susţinând că are experienţă, lucrând pe bursa din New York. Investiţiile au avut succes şi a realizat profit. Însă nu a putut să plătească creditorii deoarece pierduse cheia portofoliului electronic în care erau banii. I s-au solicitat documente, dar nu a putut depune dovezi pentru nimic. Este foarte important ca debitorii să poată proba scopul pentru care au luat creditele şi motivele pentru care au ajuns în incapacitate de plată”, a declarat reprezentantul insituției.
Legea insolvenței persoanelor fizice oferă consumatorilor de bună-credință, care nu mai pot face față datoriilor, o șansă de redresare financiară. Și, după caz, descărcarea de datorii, adică ștergerea restanțelor.