Aproape 27% dintre fermierii români au peste 70 de ani. Cât de fezabilă este reînnoirea generațiilor în agricultura locală

Comisia Europeană a prezentat la finalul lunii octombrie 2025 noua „Strategie pentru reînnoirea generațiilor în agricultură”. Planul Bruxellesului urmărește atragerea mai multor persoane în acest sector de activitate, în special a tinerilor.

Obiectivul declarat este dublarea ponderii lor până în 2040. Astfel încât tinerii și noii fermieri să ajungă să reprezinte aproape un sfert (24%) din numărul total înregistrat la nivelul UE. Argumentul invocat de oficialii europeni este că, în prezent, vârsta medie a fermierilor în Uniune este de 57 de ani. Doar 12% din numărul total al fermierilor este sub 40 de ani.

Fenomenul îmbătrânirii populației este tot mai accentuat la nivelul Uniunii. Ponderea populației cu vârsta de peste 80 de ani s-a dublat în intervalul 2001-2020. Iar categoria de peste 65 de ani a ajuns să reprezinte 21% din total, față de 16% la începutul perioadei. Conform estimărilor, populația de peste 65 de ani va crește la 44% în următorii 24 de ani. Fenomenul este cu atât mai îngrijorător cu cât, în intervalul menționat, categoria sub 14 ani la nivelul UE a scăzut cu 2%, iar cea între 15 și 19 ani – cu 1%, ca urmare a unei scăderi generalizate a natalității.

Măsuri concrete pentru a facilita schimbul de generații

Noua strategie a CE prevede nu doar obiective, ci și o serie de măsuri concrete pentru atingerea lor. Prima dintre acestea este recomandarea ca statele membre să aloce cel puțin 6% din cheltuielile lor agricole în scopul asigurării reînnoirii generaționale. Țările UE au obligația în acest sens ca, până în 2028, să elaboreze strategii naționale care să asigure o mai bună direcționare a fondurilor către tinerii fermieri.

O altă propunere este cea a creării unui „Pachet de măsuri pentru demarare” destinat exclusiv acestei categorii. Pachetul va include, printre alte facilități, și o sumă forfetară de până la 300.000 de euro. Scopul ei declarat este să „faciliteze instalarea tinerilor în mediul rural”. De asemenea, se are în vedere elaborarea, în parteneriat cu Banca Europeană de Investiții (BEI), a unor scheme de garantare pentru împrumuturile accesate de tinerii fermieri. Dar și acordarea de subvenții la rata dobânzii pentru facilitarea accesului la finanțare.

Nu în ultimul rând, printre propunerile făcute de CE se numără și crearea unui Observator european al terenurilor. Observatorul ar trebui să îi ajute pe fermieri să aibă acces la terenurile agricole disponibile și să sprijine transferul fermelor între generații. Dar și să prevină speculațiile cu terenuri.

România, un beneficiar legitim al noii strategii

Așa cum se prezintă datele în prezent, România întrunește condițiile pentru a se alinia la noua Strategie.

Potrivit „Romanian AgriFood Startups Overview Report 2024”, țara noastră concentrează aproape un sfert (23%) din forța de muncă activă în agricultura Uniunii Europene. Este cea mai mare pondere din blocul comunitar, fiind vorba de aproximativ 1,77 milioane de locuri de muncă. Dar, conform sursei citate, peste 44% dintre fermierii din țara noastră au 65 de ani sau mai mult.

Fostul președinte al Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), dr. inginer Nicu Vasile, susține că numărul fermierilor români trecuți de 70 de ani este de peste 249.000. Dar există și vești bune. În 2020, țara noastră figura pe locul cinci în UE din punct de vedere al numărului de fermieri până în 25 de ani. Cei peste 155.000 de tineri contorizați în România reprezentau, la acel moment, aproximativ 10% din numărul total la nivelul UE.

Măsurile dau rezultate

Este un rezultat care se datorează, în bună măsură, programelor de sprijinire a tinerilor fermieri, derulate de-a lungul timpului de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR). Măsurile includ de la sprijin de instalare nerambursabil, la ajutoare pentru înființarea de societăți, facilități fiscale și condiții mai ușoare de accesare a fondurilor europene.

De exemplu, și anul acesta prin intervenția DR-12 din Planul Național Strategic 2023-2027, se pot obține fonduri de până la 200.000 de euro. Intervenția este destinată finanțării cheltuielilor necesare pentru dezvoltarea și modernizarea fermelor, iar sumele aprobate sunt în proporție de 80% nerambursabile.

Potrivit datelor furnizate de MADR, în exclusivitate, „Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) gestionează PD-03 – Sprijinul complementar pentru venit pentru tinerii fermieri (CIS – YF), intervenție finanțată din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA). În ceea ce privește acest sprijin complementar pentru venit pentru tinerii fermieri, APIA a autorizat la plată în perioada 2015 – 2025 suma totală de 158,49 milioane euro, defalcată la nivel de campanie.”

Programele derulate au dat rezultate, conform răspunsului primit din partea MADR. Astfel, Linia de finanțare din PNDR 2014 – 2022 dedicată exclusiv tinerilor fermieri a fost submăsura 6.1 Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri. „În urma procesului de evaluare și de selecție a solicitărilor depuse, AFIR a încheiat contracte de finanțare cu 14.153 de tinerii fermieri pentru acordarea de fonduri nerambursabile în valoare totală de 564,3 milioane de euro”, precizează ministerul.

O provocare majoră

Măsurile sunt necesare, pentru că, în prezent, ponderea fermierilor de peste 50 de ani este majoritară în România. Potrivit datelor MADR, această categorie reprezintă mai mult de trei sferturi din numărul total al beneficiarilor care au depus cerere de sprijin în Campania 2025 la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA). De altfel, conform sursei citate, vârsta media a acestora este de 59 de ani.

Informațiile furnizate arată că numărul fermierilor între 71 și 90 de ani, care reprezintă 26,8%, este mai mare al celor din categoria 31-50 de ani (23,9%).

În aceste condiții, atragerea tinerilor în agricultură devine o prioritate critică la nivel de țară. Greu însă de realizat, după cum recunoaște chiar și ministerul de resort. „Atragerea tinerilor către sectorul agricol reprezintă o provocare majoră, determinată de o serie de factori economici, sociali și structurali. Printre principalele dificultăți se numără accesul limitat la terenuri agricole și costurile ridicate ale acestora, precum și necesitatea unor investiții inițiale semnificative pentru demararea activităților agricole. De asemenea, tinerii fermieri întâmpină obstacole în accesarea de utilități esențiale (apă, salubritate, telecomunicații) și servicii de asistență socială (sănătate și servicii educaționale)”, se mai arată în răspunsul primit pe adresa redacției.

Un alt punct de vedere

În pofida acestor date, Nicu Vasile consideră că strategia propusă de Uniunea Europeană nu reprezintă o prioritate pentru agricultura locală.

Primul argument invocat în acest sens este gradul mare de fărâmițare a suprafeței agricole. Țara noastră deține în prezent aproape o treime din totalul fermelor din Uniunea Europeană. Aproximativ 90% dintre ele au o suprafață de sub cinci hectare, ceea ce le încadrează în categoria fermelor de subzistență.

„În 1890, în România suprafața fermei medii de subzistență a unei familii de patru persoane era de 10 hectare. Astăzi, media este de 3,8 hectare pe ferma vegetală. În timp ce la nivelul Uniunii este de 16 hectare, de peste patru ori mai mare. Avem 64 de milioane de sole (suprafață de teren cultivată cu aceeași specie de plante agricole – n.r.). Adică același număr pe care îl aveam și în 1907, când a fost celebra răscoală”, argumentează Nicu Vasile.

În aceste condiții, prioritățile Ministerului Agriculturii ar trebui să fie comasarea suprafețelor, prin arendare și renta viageră agricolă, consideră specialistul. „Dar noi discutăm tot timpul despre sistemul de irigații, de exemplu. Ori, cum poți să faci irigații pe un sistem calculat pentru ferme mari, când ai exploatații mici? Vorbim despre micul fermier, dar problema este cum îl rentabilizezi. Sectorul agricol nu înregistrează nici măcar 7% ca rată a profitabilității”, subliniază fostul președinte LAPAR.

Are România prea mulți fermieri?

În acest context, Nicu Vasile susține că, la momentul actual, numărul fermierilor este mult prea mare pentru ca agricultura locală să fie cu adevărat profitabilă.

„Dacă scădem din numărul total cei aproape 70 de ani, cărora statul ar trebui să le dea rente viagere, tot rămânem cu minimum o jumătate de milion de fermieri. Ori, România nu poate avea mai mult de 100.000 de fermieri. Pentru ca sectorul agricol să fie unul rentabil, nu unul de protecție socială. Nimeni nu vorbește despre profitabilitatea și productivitatea muncii în agricultură, dar de aici ar trebui să pornim discuția”, subliniază specialistul.

În aceste condiții, Nicu Vasile spune că o politică de atragere a tinerilor în agricultură nu va genera rezultatele scontate. „Ce sens are să aduci alți fermieri? Să vândă pământurile sau ca să le dea celor de la care au cumpărat inputuri? Îi încântăm și apoi îi îndatorăm, pentru că nu au experiență. Micului fermier i-am dat utilaje cu valoare mare pe care nu are cum să rentabilizeze. Iar acum nu are stabilitatea profitului pe termen lung, dar are în schimb rate la leasing-ul pentru utilaje. Are datorii către proprietarul de teren și plăți de făcut către furnizorii de inputuri.”

Sunt argumente bazate pe probleme reale ale agriculturii locale. Dar care nu exclud, din start, obiectivele politicilor MADR și ale noii strategii UE. Reînnoirea generațiilor rămâne o necesitate critică. Succesul strategiilor depinde însă de capacitatea României de a corela atragerea tinerilor cu alte măsuri, precum cele de comasare a terenurilor sau de creștere a productivității și profitabilității. Sunt probleme vechi de peste 30 de ani, pentru care pare să nu se fi găsit încă soluțiile potrivite.