Proiectul CIIP vrea să reinventeze planurile de pensie ale românilor. Care sunt principalele beneficii oferite din perspectiva brokerilor

Proiectul Conturilor Individuale de Investiții pentru Pensii (CIIP), depus recent în Parlament, a generat un interes crescut în rândul jucătorilor de pe piața de capital locală. Printre aceștia se numără atât societățile de servicii de investiții financiare (SSIF), cât și investitorii de retail existenți.

Inițiativa legislativă, lansată de un grup de parlamentari PNL și USR, este, în esență, o adaptare a sistemelor Individual Retirement Account și 401(k), folosite în Statele Unite. „Conturile acestea sunt probabil cel mai de succes plan privat de pensie din lume. Sunt unul dintre motivele pentru care piețele financiare americane au ajuns să fie extrem de puternice. Și au permis ca milioane de americani să devină investitori, economisind pentru pensie prin bursă”, a explicat deputatul USR Claudiu Năsui, unul dintre inițiatorii proiectului.

Cum va funcționa CIIP

Conform argumentației proiectului, CIIP vine să completeze sistemul de pensii actual. Fără să intre însă în concurență directă cu acesta. Cel puțin la nivel teoretic.

„În esență, CIIP ar funcționa ca un cont special, prin care o persoană fizică poate investi pentru pensie. Iar câștigurile obținute prin intermediul contului ar beneficia de tratament fiscal favorabil. Utilitatea lui vine din trei direcții: încurajează economisirea pe termen lung, poate aduce randamente superioare depozitelor clasice și creează o legătură mai directă între populație și piața de capital. Dacă mecanismul va fi simplu, transparent și ușor de folosit prin intermediari autorizați, el poate deveni atractiv. Mai ales pentru investitorii care au deja conturi de investiții, dar vor o formă mai eficientă de acumulare pentru pensie”, a explicat Virgil Zahan, CEO Goldring.

Iată care sunt principalele prevederi ale proiectului:

• Investițiile pot fi deductibile fiscal, dar impozitate la retragere, sau nedeductibile și neimpozitate la retragere. Alegerea aparține investitorului, respectiv titularului contului.
• Investitorul decide în ce tipuri de instrumente financiare listate pe Bursa de Valori București (BVB) vrea să investească. Poate alege dintre acțiuni, obligațiuni, fonduri de investiții, ETF-uri etc., dar nu și instrumente derivate.
• Veniturile și câștigurile de capital realizate în conturile CIIP nu vor intra în baza de calcul a impozitului pe venit. De asemenea, vor fi scutite și de contribuțiile sociale obligatorii.
• Activele din conturile CIIP vor fi protejate prin Fondul de Compensare a Investitorilor (FCI). Dacă titularul contului decedează, activele revin moștenitorilor.
• Când titularul contului deschide drepturile de pensie, fondurile și activele aflate în CIIP sunt transferate de SSIF-uri într-un cont de tranzacționare. Din acest moment, veniturile și câștigurile realizate în contul respectiv sunt impozitate.

De la „tranzacționare ocazională” la „economisire cu obiectiv clar”

Din perspectiva CEO-ului Goldring, proiectul CIIP este o inițiativă „mai de perspectivă” decât deducerea anuală de 400 de euro acordată recent pentru încurajarea investițiilor la bursă. „În sensul că ar putea genera beneficii mult mai mari pentru cei care ar folosi acel cont. Practic, populația ar fi impulsionată să investească la bursă prin deducerea câștigurilor. Cu condiția ca acele fonduri să fie destinate perioadei de pensie. Cred că mulți investesc deja cu acest scop și începe să fie o grijă tot mai prezentă referitor la modul în care statul va putea asigura o pensie decentă”, susține Virgil Zahan.

În opinia sa, CIIP ar putea genera un impact pozitiv asupra numărului de investitori în România, dar probabil nu imediat. Și asta și pentru că BVB are, încă, o bază relativ mică de investitori de retail raportat la populația totală.

„Totuși, piața locală a arătat deja că numărul investitorilor poate crește accelerat atunci când apar stimulente clare. Iar IPO-urile recente au demonstrat acest lucru. Pe de altă parte, tot mai mulți cetățeni devin preocupați de educație financiară. În acest context, CIIP poate avea un efect de multiplicare, dacă este prezentat ca produs de pensie, nu ca produs speculativ. Depinde însă de ce deduceri va oferi. De exemplu, în SUA, programul similar este foarte popular. Dar, pe lângă deduceri fiscale, oferă și angajatorului posibilitatea să ofere o contribuție corelată suplimentară”, afirmă CEO-ul.

Virgil Zahan consideră că adopția CIIP va muta o parte din comportamentul investițional din zona „tranzacționare ocazională” în cea de „economisire pentru obiectiv clar”. În plus, va aduce noi investitori pe piața de capital dintre cei care preferau depozitele bancare. Există însă un risc ca unii investitori să redirecționeze astfel banii pe care i-ar fi investit în conturile deja exitstente. Dar această mutare nu va schimba foarte mult baza totală de investitori, apreciază acesta.

Numărul investitorilor va crește

Și Radu Dăscălescu, director adjunct al diviziei de finanţe corporative TradeVille, consideră CIIP o inițiativă legislativă utilă. „Mai ales în contextul demografic destul de dificil pe care îl avem în prezent, cu natalitate scăzută și cu această migrație către țările occidentale cu care ne confruntăm în ultimii 10 ani. CIIP vine ca un ajutor suplimentar Pilonului II și III, în condițiile în care urmărește să încurajeze economisirea pe termen lung. Noi, la TradeVille, avem o cerere constantă de deschidere de conturi. Iar lumea devine tot mai interesată să investească pe cont propriu. Deschiderea de conturi individuale la BVB a avut în ultimii ani o creștere exponențială. În 2018-2019, ne situam undeva la 100.000 de conturi. Astăzi avem peste 300.000”, argumentează Dăscălescu.

Cu toate acestea, estimează el, impactul pe termen scurt la nivelul populației va fi unul redus, dar efectul trebuie privit pe termen lung. „Statul pierde niște venituri pe termen scurt, prin faptul că nu mai încasează acele impozite și taxe. Dar este mare nevoie de astfel de proiecte legislative din punctul nostru de vedere”, argumentează reprezentantul TradeVille.

În opinia sa, odată transpus în practică, proiectul nu va genera o scădere a conturilor nominale existente deja, prin migrarea investitorilor de pe BVB către CIIP. „Cred că este posibil să vedem chiar o creștere a numărului participanților la piața de capital. Tocmai pentru a profita de facilitățile oferite de CIIP.”

Un scenariu luat în calcul este ca persoanele fizice care deja investesc la BVB să își deschidă conturi suplimentare CIIP. „Și, probabil, nu își vor închide contul clasic de tranzacționare, pentru că de acolo își pot retrage oricând banii, fiind mai flexibil. Din această perspectivă, eu văd CIIP ca pe un plus față de contul de tranzacționare normal”, explică specialistul.

Lipsa plafonului poate crea probleme

Printre numeroasele beneficii aduse de CIIP, există însă și unele aspecte criticate. Unul dintre acestea este lipsa unui plafon anual de investiții.

Virgil Zahan consideră că absența acesti limite poate crea mai multe probleme. „Cea mai importantă este că avantajul fiscal ar putea fi folosit disproporționat de contribuabilii cu venituri mari. Fără limită, proiectul riscă să devină mai puțin un instrument de stimulare a clasei de mijloc și mai mult o schemă fiscală avantajoasă pentru sume mari. Ceea ce poate crea inechitate și presiune bugetară. În plus, un plafon clar ajută la păstrarea scopului social al proiectului și reduce riscul de distorsiuni în piață.”

Radu Dăscălescu susține însă că instituirea unui plafon de investiții nu ar fi ceva benefic. „Cumva, statul trebuie să ofere un stimulent pentru adoptarea în masă a CIIP. Pentru că, până la urmă, banii investiți aici sunt bani care au fost impozitați deja. Iar la pensionare impozitarea se va face conform câștigurilor de capital sau pe venit. Nu știm exact încă, trebuie să așteptăm forma finală a acestui proiect.”

Brokeri internaționali și ETF-uri

Potrivit reprezentantului TradeVille, dacă proiectul legislativ va fi adoptat de Parlament, promulgat de președinte și pus în aplicare, va genera o serie de „efecte secundare” interesante pe piața de capital locală.

Pe de o parte, adopția CIIP va duce la o creștere a volumului de clienți pentru brokerii locali. Ceea ce ar putea genera și o majorare numărului SSIF-urilor active în piață. Dar mai degrabă a brokerilor internaționali, nu a celor locali. „Vedem deja tot mai mulți brokeri internaționali interesați de piața de capital din România. Iar dacă piața va deveni mai atractivă, va crește și numărul intermediarilor din companiile internaționale. În ultimii 5-10 ani, nu am văzut mulți brokeri locali noi intrați pe piață”, argumentează Radu Dăscălescu.

Un al doilea aspect evidențiat de acesta este că, dacă proiectul CIIP se va materializa și va începe să atragă investitori noi, aceștia vor trebui să gestioneze individual respectivele conturi. Ceea ce va reprezenta o problemă pentru investitorii fără experiență. În aceste condiții, aceștia vor opta, cel mai probabil, pentru investiții în ETF-uri. „Ne așteptăm să se manifeste puternic tendința de a investi în instrumente de tip ETF. Pentru că acestea nu presupun o investiție de tip activ, ci o investiție pasivă, care nu consumă atât de mult timp. În plus, comparat cu fondurile de investiții, ETF-urile au comisioane mult mai mici”, punctează specialistul.

Rămâne de văzut dacă proiectul va fi adoptat în forma actuală și ce facilități fiscale va include varianta finală. În cazul implementării, CIIP ar putea contribui la dezvoltarea pieței de capital locale și la creșterea interesului populației pentru economisirea pe termen lung. O priorioritate critică în condițiile în care sistemul de pensii nu va mai reuși pe viitosă asigure veniturile necesare pentru un trai decent.