Cine câștigă de pe urma majorării salariului de bază minim? Statul este principalul beneficiar, iar IMM-urile ies în pierdere

De la 1 iulie, salariul de bază minim brut garantat a fost majorat la 4.325 de lei pe lună. Creșterea este, potrivit Ministerului Muncii, de 6,8% față de valoarea anterioară, respectiv de 275 de lei. Venitul net ajunge astfel la 2.699 de lei, iar plusul efectiv este de 125 de lei.

De majorare ar beneficia aproximativ 1,7 milioane de salariați, conform estimărilor oficiale. Dintre aceștia, aproape jumătate, 831.000 de salariați, primesc salariul minim brut garantat. Creșterea va avea însă efect și asupra altor categorii de salariați.

„Creștem consumul pe datorie”

Majorarea a fost pusă în discuție încă de anul trecut. Iar subiectul a generat polemici între guvernanți și federațiile sindicale. Motivul – premierul Bolojan a anunțat în octombrie 2025 că, în coaliție, s-a ajuns la un consens ca salariul minim să rămână la același nivel. „Orice mutare a salariului minim are niște efecte care se bat cap în cap cu plafonarea”, a argumentat la acel moment prim-ministrul.

Ulterior însă s-a revenit asupra deciziei. Cu amendamentul că majorarea nu s-a mai făcut de la 1 ianuarie 2026, așa cum anunțaseră liderii PSD inițial, ci de la 1 iulie.

„S-a opus Bolojan și partea mai de dreapta din guvern. Dar a insistat foarte mult PSD-ul, și până la urmă au adoptat-o”, ne-a precizat expertul în fiscalitate Gabriel Biriș.

În opinia acestuia, creșterea salariului minim – „fără să o legi de o creștere a productivității” – înseamnă o presiune suplimentară pe angajatori. Iar cei care suportă cel mai greu asta sunt IMM-urile, în special în zona de muncă mai slab calificată.

„Continuă politica ce ne-a adus în situația în care suntem acum, din punct de vedere bugetar. Creștem salariile pentru ca să creștem consumul pe datorie. Și ca să se laude politicienii cu cât crește PIB-ul. Nu mai funcționează așa…”, susține Biriș.

„O povară suplimentară pentru antreprenori”

Înghețarea salariului minim a avut anul trecut susținători nu doar în guvern, ci și în rândul patronatelor. De exemplu, Confederația patronală IMM România a pledat că salariul minim nu ar trebui crescut în 2026.

„Noi am atras atenția încă de la sfârșitul anului trecut că nu este oportună mărirea salariului minim pe economie în 2026. Din cuaza situației economice și a faptului că IMM-urile sunt afectate de creșteri de taxe și impozite. Și de tot ceea ce înseamnă scumpirile din această perioadă: liberalizarea pieței de energie, scumpirile la combustibili și așa mai departe. Iar acum este și mai complicat să susții o creștere a salariului minim pe economie. Vedem deja închideri de firme. Și vedem pierderi de zeci de mii de locuri de muncă, pentru că situația economică a impus concedieri”, explică Florin Jianu, fost ministru pentru IMM-uri, mediul de afaceri și turism, președinte al Uniunii Europene a Tinerilor Întreprinzători și președinte al Consiliului Național al IMM-urilor din România.

Jianu nu contestă necesitatea măririi salariului minim. Dar susține că aceasta trebuie realizată în acord cu situația economică. „Și să conducă la o creștere a veniturilor oamenilor, nu la o povară suplimentară pentru antreprenori. Creșterea este limitată pentru angajați, pentru că s-a scăzut acea sumă care nu era purtătoare de taxe și impozite de la 300 de lei la 200 de lei”, spune președintele IMM România.

„O lovitură sub centură”

Analistul economic Adrian Negrescu consideră că majorarea salariului minim garantat pe economie reprezintă „o lovitură sub centură” pentru micii antreprenori români.

„Este o lovitură extrem de dură. Mai ales pentru micile companii care au nevoie în acest moment să găsească noi surse de finanțare pentru creșterea salariilor, în condițiile în care, pentru un angajat plătit cu salariul minim, trebuie să mai găsești de undeva 275 de lei. Din toată această situație, statul este cel mai câștigat. Pentru că încasează în plus, pentru fiecare salariat plătit cu salariul minim pe economie, undeva la nivel de 160 de lei. Iar oamenii primesc în mod real în mână, în plus, 125 de lei. Ce faci cu acești bani în condițiile unei inflații de peste 11%?”, argumentează Negrescu.

Din perspectiva sa, decizia creșterii salariului minim este „ca un fel de scamatorie financiară”, pe care statul o aplică în tentativa de a aduna mai mulți bani la buget. „Avantajează în primul rând statul și dezavantajează puternic companiile. Iar pentru angajați oferă un ajutor simbolic. Ce mai poți face cu suta de lei pe care o primești ca urmare a deciziei guvernamentale?”, punctează analistul.

Statul, principalul beneficiar al economiei

Adrian Negrescu susține că unul dintre efectele secundare ale majorării va consta în creșteri de prețuri ale produselor și/sau serviciilor furnizate de companiile mici. Mai ales în cazul firmelor cu un contingent semnificativ de salariați plătiți cu salariul minim pe economie.

„Companiile respective, confruntate deja cu o scădere a vânzărilor, cu un blocaj financiar semnificativ, probabil vor crește prețurile în tentativa de a face rost de bani pentru a-și plăti oamenii. Pe de altă parte, mă aștept ca în zona microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici cel puțin să vedem disponibilizări de personal. Pentru că deja s-a ajuns într-o situație absurdă: plătești mai mulți bani către stat decât către propriul angajat atunci când vine vorba de salarizare. Ceea ce arată faptul că statul a ajuns, până la urmă, principalul beneficiar al economiei. Nu cei care muncesc, nu cei care încearcă să facă profit și să creeze locuri de muncă. Asta se întâmplă când iei decizii cu iz electoral, fără să faci un studiu de impact care să demonstreze beneficiile reale pentru economie”, susține Adrian Negrescu.

62,6% dintre IMM-uri estimează o creștere a prețurilor

Argumentele sale sunt confirmate de rezultatele sondajului realizat în luna mai de IMM România, la care au participat peste 2.100 de respondenți.

Astfel, aproape două treimi (62,6%) dintre companiile participante estimau că majorarea va duce la creșterea prețului produselor și/sau serviciilor. 35,5% dintre firme se așteptau să fie nevoite să recurgă la reducerea de personal. 31,8% estimau că vor fi nevoite să renunțe la efectuarea investițiilor planificate. Iar mai mult de un sfert (27%) vedeau ca efect o scădere a competitivității.

S-ar părea deci că majorarea salariului minim garantat generează efecte secundare de durată care anulează câștigurile imediate. „Dacă te gândești numai la beneficiile aduse la bugetul de stat, într-adevăr câștigul este semnificativ de pe urma acestei decizii. Dar pentru oamenii simpli, este pur și simplu o frecție la un picior de lemn. Iar oamenii au înțeles că până la urmă mai mult au de pierdut decât de câștigat din toate aceste decizii guvernamentale”, concluzionează plastic Adrian Negrescu.