Companiile americane dau vina pe AI pentru tot mai multe disponibilizări. În luna mai, SUA au anunțat peste 97.000 de concedieri

Datele publicate de firma de consultanță și relocare profesională Challenger, Gray & Christmas arată o schimbare rapidă a discursului corporativ, dar și o transformare a modului în care companiile își reorganizează activitatea. În luna mai, angajatorii din Statele Unite au anunțat peste 97.000 de concedieri. Este cel mai ridicat nivel înregistrat într-o lună mai după anul 2020. Atunci, pandemia de COVID-19 a provocat blocaje masive în economie.

Mai mult, acesta este a treia lună consecutiv în care numărul disponibilizărilor crește tot mai mult. Numărul concedierilor anunțate a urcat de la 48.307 în februarie la 60.620 în martie. Apoi la 83.387 în aprilie și 97.000 în mai.

Potrivit raportului, aproape 40% dintre concedierile anunțate în luna mai au fost atribuite inteligenței artificiale. Dacă facem o comparație, proporția este în creștere accelerată față de începutul anului. În februarie, AI era „vinovată” pentru doar 7% dintre cazuri.

Un fenomen care se accelerează

În primele cinci luni din 2026, companiile au atribuit inteligenței artificiale 87.714 locuri de muncă eliminate. Prin comparație, pe parcursul întregului an 2025, numărul concedierilor puse pe seama AI a fost de 54.836. „Inteligența artificială este acum principalul motiv invocat de companii pentru reducerea personalului”, a declarat Andy Challenger, director comercial al Challenger, Gray & Christmas.

Cifrele sugerează că AI a devenit noul argument preferat al companiilor atunci când explică restructurările. Întrebarea este dacă tehnologia este într-adevăr responsabilă pentru toate aceste concedieri sau dacă asistăm și la un fenomen de comunicare corporativă.

Economiștii cer prudență

Mai mulți specialiști avertizează că relația dintre AI și concedieri este mai puțin clară decât pare la prima vedere. Daniel Zhao, economist-șef al platformei Glassdoor, spune că simplul fapt că o companie invocă inteligența artificială nu înseamnă automat că aceasta este cauza reală a disponibilizărilor. În opinia sa, unele firme folosesc AI drept explicație convenabilă pentru reduceri de costuri care ar fi fost realizate oricum.

O opinie similară are și Fabian Stephany, profesor la Oxford Internet Institute. Acesta a declarat anterior pentru CNBC că este sceptic în privința ideii că actualul val de concedieri reflectă exclusiv câștiguri reale de productivitate generate de inteligența artificială.

Potrivit specialistului, există situații în care AI este utilizată mai degrabă ca justificare pentru decizii economice deja luate.

Piața muncii transmite un mesaj diferit

În mod paradoxal, în timp ce numărul concedierilor crește, piața muncii americane continuă să genereze locuri de muncă într-un ritm peste așteptări. Datele Biroului pentru Statistică a Muncii din SUA arată că economia americană a creat 172.000 de locuri de muncă în luna mai. Rezultatul este de peste două ori mai mare decât estimarea medie a analiștilor, care anticipau aproximativ 80.000 de noi angajări. În plus, cifrele pentru lunile precedente au fost revizuite în sus. Economia americană pare să reziste mai bine decât anticipau mulți economiști la începutul anului.

Daniel Keum, profesor asociat la Columbia Business School, consideră că impactul AI asupra ocupării forței de muncă este încă relativ concentrat în anumite sectoare. Cel mai afectat rămâne sectorul tehnologic, care a raportat peste 38.000 de concedieri în luna mai.

Nu toate locurile de muncă se înlocuiesc reciproc

Există însă o problemă care începe să devină tot mai vizibilă. Companiile continuă să angajeze, dar nu neapărat în aceleași domenii în care concediază. Raportul Challenger indică aproximativ 80.700 de angajări planificate în luna mai. Totuși, instituția subliniază că acest nivel rămâne scăzut din perspectivă istorică și este inferior standardelor observate înainte de pandemie.

Thomas Thompson, economist-șef la agenția Havas Edge, explică faptul că locurile de muncă nou create nu reprezintă întotdeauna o alternativă pentru persoanele afectate de restructurări. Un inginer din industria biofarmaceutică disponibilizat în urma automatizării unor procese nu se poate muta cu ușurință într-un depozit logistic sau într-un alt sector aflat în expansiune. Această nepotrivire între competențe și cererea de pe piață reprezintă una dintre marile provocări ale următorilor ani.

O transformare economică, nu doar tehnologică

Dincolo de dezbaterea privind concedierile, realitatea economică pare să indice o schimbare mai profundă. Companiile nu reduc doar costuri. Ele redistribuie resurse. Unele departamente sunt restructurate, în timp ce altele primesc investiții suplimentare.

Meta este unul dintre exemplele frecvent invocate de analiști. Compania a concediat angajați în anumite divizii, dar a continuat simultan să investească masiv în inteligență artificială și infrastructură digitală. Acest model începe să fie replicat în tot mai multe industrii. Mesajul economiștilor pentru lucrători se referă la faptul că adaptabilitatea devine tot mai importantă.

Daniel Zhao recomandă persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă să își diversifice opțiunile și să identifice domenii în creștere unde își pot valorifica competențele existente. În opinia sa, mulți candidați se concentrează exclusiv pe industriile în care au lucrat anterior, deși experiența acumulată poate fi transferată și către alte sectoare. Inteligența artificială nu pare să provoace, cel puțin deocamdată, un colaps al pieței muncii. Totuși, ea accelerează o transformare care obligă companiile și angajații să se adapteze mai rapid decât în trecut. Pentru milioane de lucrători, provocarea nu este doar să găsească un nou loc de muncă. Este să găsească unul compatibil cu competențele pe care le au într-o economie care se schimbă din ce în ce mai repede.