Cât ne costă pierderile Termoenergetica. Compania a acumulat 1,4 miliarde de lei pe minus, iar datoriile au trecut de 2 miliarde

Compania Municipală Termoenergetica București (CMTEB) și-a început activitatea în 2019. Primul exercițiu s-a încheiat cu un profit net de 7,88 milioane de lei. Dar, din 2020, au urmat numai pierderi, care au însumat 1,42 miliarde de lei până la sfârșitul lui 2025.

Pierderile au fost de 134,78 milioane de lei în 2020 și 240,97 milioane în 2021. În 2022, minusul a urcat la 427,28 milioane de lei. A coborât la 187,73 milioane în 2023. Compania a pierdut apoi 208,20 milioane în 2024 și 222,33 milioane în 2025. Media ultimilor șase ani este de aproape 237 milioane de lei anual. Înseamnă aproximativ 649.000 de lei pe zi, ca medie contabilă.

Anul 2025 nu a adus redresarea. Veniturile au fost de 2,24 miliarde de lei, iar cheltuielile de 2,45 miliarde. Cifra de afaceri a scăzut cu 3,6%, la 2,22 miliarde. Pierderea netă de 222,33 milioane echivalează cu aproximativ 609.000 de lei pe zi.

Peste 7 miliarde de lei din compensații tarifare

Subvenția pentru termoficare nu este identică pierderii companiei. Ea acoperă diferența dintre costul reglementat și prețul plătit de populație. Bucureștenii racordați achită 283,75 lei pentru un megawatt-oră (MWh), fără TVA. Este echivalentul a 330 de lei pentru o gigacalorie. Diferența este suportată de Municipiul București.

Între 2020 și 2025, CMTEB a avuut venituri din compensații tarifare de 7,06 miliarde de lei. Suma a crescut de la 781,93 milioane în 2020 la 1,46 miliarde în 2023. A coborât la 1,33 miliarde în 2024 și la 1,24 miliarde în 2025. Acestea sunt venituri contabile aferente subvenției. Nu înseamnă că municipalitatea a achitat integral sumele în aceiași ani.

În 2025, compensația tarifară a reprezentat 55,8% din cifra de afaceri, potrivit calculelor pe baza raportului. Veniturile din serviciul furnizat au fost de 962,61 milioane de lei. Compensația a ajuns la 1,24 miliarde. Primăria Municipiului București (PMB) arată că municipalitatea suportă aproximativ 60% din costul serviciului pentru populație.

CMTEB deservește aproximativ 532.760 de apartamente și peste un milion de locuitori. Raportată aritmetic la apartamente, compensația din 2025 înseamnă circa 2.322 de lei anual pe locuință racordată. Este o medie statistică, nu subvenția individuală. Cele 7,06 miliarde de lei nu trebuie adăugate la pierderea de 1,42 miliarde. Pierderile nete au fost calculate după înregistrarea compensațiilor în venituri. Subvenția finanțează un serviciu public vândut populației sub cost. Problema este că sprijinul nu a împiedicat acumularea pierderilor și datoriilor.

Materiile prime absorb două treimi din cheltuieli

Cea mai mare cheltuială din 2025 a fost cea cu materiile prime. Aceasta a ajuns la 1,67 miliarde de lei și a reprezentat 68,1% din costurile totale. Cheltuielile cu personalul au fost de 419,25 milioane, respectiv 17,1%. Energia și apa au costat încă 76,75 milioane. Întreținerea și reparațiile au însumat numai 29,58 milioane de lei.

Termoenergetica distribuie energie produsă în principal de alte companii. În 2025, aproximativ 91,5% din energia intrată în sistem provenea de la Electrocentrale București (ELCEN). Dependența de un furnizor principal concentrează și riscul financiar. La sfârșitul anului, datoriile către furnizorii de energie termică ajunseseră la 1,75 miliarde de lei.

Penalitățile comerciale către furnizori au totalizat 106,75 milioane de lei în 2025. Suma reprezintă aproape 48% din pierderea netă anuală. Penalitățile nu repară conducte. Ele sunt prețul plăților întârziate într-un lanț public deja blocat.

Datoriile au crescut cu 564 milioane de lei într-un an

Datoriile totale au urcat de la 1,53 miliarde de lei în 2024 la 2,09 miliarde în 2025. Creșterea a fost de 36,9%. Datoriile comerciale către furnizori reprezentau 1,86 miliarde, adică aproape 89% din total. În conturile bancare existau numai 31,52 milioane de lei. Capitalurile proprii erau negative cu 709,79 milioane.

Auditorul a atras atenția asupra continuității activității. Datoriile curente depășeau activele totale cu 688,59 milioane de lei. Situația indica o „incertitudine semnificativă” privind capacitatea companiei de a-și continua activitatea. Opinia asupra bilanțului nu a fost modificată. Avertismentul privește însă capacitatea economică de funcționare, nu corectitudinea cifrelor raportate.

Termoenergetica avea și creanțe totale de 1,25 miliarde de lei. Aproape 591,11 milioane reprezentau compensația tarifară de încasat de la Primăria Municipiului București. Creanțele comerciale însumau 512,39 milioane, iar cele fiscale 137,37 milioane. Neplata la timp a compensației împinge lipsa de lichiditate către ELCEN și generează noi penalități.

Un document PMB prezenta o altă fotografie, la 5 ianuarie 2026. Datoriile analizate însumau 1,61 miliarde de lei, iar creanțele 723,43 milioane. Diferența era de 887,82 milioane. Valorile nu coincid cu bilanțul, deoarece documentele folosesc momente și categorii diferite. Diferența nu trebuie confundată cu pierderea contabilă. Municipalitatea a cerut un audit extern pentru stabilirea naturii și valorii exacte a pierderilor. Documentul oficial cere clarificarea diferenței înaintea recuperării. Cifra de 887,82 milioane era un semnal financiar, nu un prejudiciu definitiv demonstrat.

Aproape 4 din 10 MWh se pierd în rețea

Pierderile fizice amplifică presiunea financiară. În 2025, rețeaua a pierdut 1,84 milioane MWh de energie termică. Procentul a crescut de la 37,72% în 2024 la 38,46% în 2025. Cantitatea pierdută a avansat cu 5,1%. Energia cumpărată și pierdută trebuie finanțată în lanț.

Rețeaua primară are aproape 860 de kilometri, iar cea secundară aproximativ 2.963 de kilometri. Circa 61% din rețeaua primară are peste 25 de ani. Ponderea ajunge la aproape 42% în rețeaua secundară. Raportul PMB descrie echipamente cu vechimi de 40-50 de ani și o infrastructură aflată la limita avariei. În 2025 au fost remediate 1.950 de avarii pe rețeaua primară și 6.264 pe rețeaua secundară și în punctele termice. Reparația menține sistemul funcțional. Modernizarea atacă însă cauza structurală a pierderii.

Pierderile tehnologice nu pot fi transformate corect în lei prin înmulțirea cu prețul populației. Tarifele includ componente diferite. Municipalitatea a aprobat 112,86 milioane de lei pentru pierderile tehnologice din 2019-2021. Alte 406,53 milioane au compensat întârzieri în aprobarea tarifelor. Sumele pot apărea deja în compensații și nu trebuie adăugate din nou.

Primarul general Ciprian Ciucu a rezumat dezechilibrul folosind o metaforă: „Termoenergetica vinde cu 2 lei și cumpără cu 3 lei”. Primarul a avertizat că societatea repetă tiparul Regiei Autonome de Distribuție a Energiei Termice (RADET), iar critica este susținută de bilanț. La șase ani de la înființare, compania are capitaluri negative, datorii de peste 2 miliarde și un avertisment privind continuitatea. Noul operator nu a reparat mecanismul economic al sistemului.  

Cât ne costă, în mod real

Răspunsul corect are patru componente. Pierderea contabilă este de 1,42 miliarde de lei în perioada 2020-2025. Compensațiile tarifare recunoscute au totalizat 7,06 miliarde. Datoriile erau de 2,09 miliarde la sfârșitul lui 2025. Pierderea tehnologică ajunsese la 38,46% din energia introdusă în rețea. Aceste cifre descriu aceeași problemă, dar nu se pot aduna. Compensația este costul politicii publice, în timp ce datoria este o obligație de plată. Pierderea netă este rezultatul contabil după subvenție, iar energia pierdută este o cauză fizică a costului. Astfel, aceste cifre nu pot fi adunate, pentru că adunarea lor ar produce o factură falsă.

Costul fiscal final depinde de creanțele recuperate, penalități și finanțarea serviciului. Investițiile în conducte sunt separate. Ele creează active publice și nu sunt automat pierderi. Amânarea lor mărește însă energia risipită și reparațiile.

Bugetul pe 2026 arată că mecanismul continuă. Compania prevede încă 1,16 miliarde de lei din subvenții și o nouă pierdere de aproape 179 milioane. Fără plăți predictibile, tarife corect fundamentate și modernizarea rapidă a rețelei, penalitățile vor continua. Bucureștiul nu plătește doar căldura consumată. Plătește și pierderea din conducte, întârzierea deciziilor și finanțarea unei datorii rostogolite.