Tribunalul București a deschis procedura generală de insolvență a Societății de Transport București (STB) pe 8 septembrie 2026. Instanța a admis a doua cerere a companiei, după ce respinsese prima solicitare din cauza documentației incomplete.
Autobuzele, tramvaiele și troleibuzele continuă să circule. Compania își desfășoară activitatea sub supravegherea unui administrator judiciar. Potrivit analizei Frames, STB are peste 9.000 de angajați și deservește zilnic sute de mii de călători.
Cum s-au acumulat restanțele la STB
STB a încheiat anul 2025 cu plăți restante de aproximativ 1,14 miliarde de lei. „Insolvența STB nu este un accident și nici o surpriză. Este rezultatul unui deceniu în care transportul public a fost tratat ca un serviciu social nelimitat, fără o legătură reală între cost, calitate și preț. Problema nu a apărut în 2026, doar a devenit imposibil de ascuns”, a spus Adrian Negrescu, managerul Frames.
Primarul general Ciprian Ciucu a descris situația companiei drept o „insolvență nedeclarată” încă din 2020, potrivit Frames. Tariful a rămas la 1,30 lei timp de peste un deceniu, înainte să crească la 3 lei în 2021. Între timp, s-au majorat cheltuielile cu personalul, energia, combustibilul și întreținerea flotei. Subvenția municipală a trecut de la circa 505 milioane de lei în 2015 la peste 1,2 miliarde de lei în 2020. Frames estimează că transportul de suprafață consumă aproximativ o treime din bugetul Primăriei Capitalei.
Subvenția a acoperit doar o parte din costuri. Întârzierile la plata furnizorilor și a obligațiilor fiscale au generat penalități. Popririle au blocat apoi bani destinați activității curente. Fiscul a pus sechestru pe sediul companiei, potrivit analizei. În 2025, municipalitatea a pus aproape 400 de autobuze în garanție pentru datoria fiscală a STB. Frames semnalează și contracte dezavantajoase, prea multe posturi administrative și suspiciuni de furt de combustibil investigate penal.
Ce presupune reorganizarea companiei
Administratorii judiciari trebuie să mențină serviciul în timp ce reduc costurile. Suspendarea executărilor silite pentru datoriile vechi permite folosirea subvenției pentru cheltuielile curente, inclusiv salarii și combustibil. STB a emis 796 de preavize de concediere pe 11 noiembrie și va desființa alte 919 posturi vacante. Administratorii judiciari pot renegocia sau denunța unele contracte.
Creditorii au solicitat 3,037 miliarde de lei, potrivit tabelului preliminar publicat pe 13 noiembrie. Administratorul judiciar a acceptat în această etapă creanțe de 1,63 miliarde de lei. Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) este principalul creditor, cu o creanță garantată de aproximativ 1,34 miliarde de lei. Planul de reorganizare va stabili sumele care pot fi recuperate și termenele de plată. Frames menționează plata eșalonată printr-un cont dedicat și posibilitatea reducerii penalităților.
Cum este finanțat transportul public la Viena, Berlin și Tallinn
Rețeaua vieneză Wiener Linien cheltuiește anual circa 2 miliarde de euro pentru operare și dezvoltare, potrivit Frames. Aproximativ 700 de milioane de euro provin din bilete și abonamente, echivalentul a 35% din cheltuieli. „Când doar 18% din costul transportului este acoperit din bilete, iar restul vine din buget fără reguli clare de performanță, compania nu mai are niciun motiv să fie eficientă. Fiecare problemă se rezolvă cu o subvenție mai mare, până în ziua în care bugetul nu mai poate plăti”, a spus Adrian Negrescu.
La Viena, abonamentul anual standard s-a scumpit de la 365 la 467 de euro în 2026. Din ianuarie 2027, va costa 483,10 euro, după prima ajustare anuală pe baza inflației. Biletul pe hârtie costă 3,20 euro la Viena, iar tariful metropolitan în București este de 3 lei. Diferența se reduce dacă tarifele sunt raportate la salarii, arată analiza.
În Germania, Deutschlandticket permite călătorii nelimitate cu transportul local și regional, inclusiv la Berlin. Abonamentul a fost lansat la 49 de euro pe lună în 2023 și costă 63 de euro în 2026. În ianuarie 2027, tariful va crește la 66,80 euro, după o formulă care ține cont de costurile operatorilor. Guvernul federal și landurile contribuie fiecare cu câte 1,5 miliarde de euro pe an. Frames notează că operatorii regionali au continuat să raporteze pierderi.
Tallinn oferă transport gratuit persoanelor înregistrate ca rezidenți ai orașului. Finanțarea vine din taxele locale. Potrivit Frames, modelul depinde de veniturile municipalității și de controlul cheltuielilor de operare.
Cum s-ar putea schimba subvenția și tarifele STB
Frames propune ca Primăria Capitalei să lege plățile către STB de kilometrii parcurși, punctualitate și calitatea serviciului. Costul pe kilometru ar urma să fie publicat anual și comparat cu cel al operatorilor din alte orașe. Bugetul local ar finanța separat gratuitățile acordate elevilor, pensionarilor și altor categorii.
Consiliul General a respins în ianuarie majorarea tarifului metropolitan de la 3 la 5 lei. Administratorul judiciar a reluat propunerea în noiembrie. Frames susține ajustarea treptată a tarifelor în funcție de inflație, cu condiția ca STB să reducă cheltuielile și să îmbunătățească serviciul. Ținta pe termen mediu este ca biletele și abonamentele să acopere între 30% și 35% din costuri.
„Bucureștenii nu cer un transport gratuit, cer un transport care funcționează. Experiența europeană arată că oamenii acceptă un bilet mai scump atunci când văd autobuze noi, benzi dedicate și intervale scurte între vehicule. Insolvența poate fi momentul de resetare a STB, dar doar dacă este folosită pentru a schimba modelul, nu doar pentru a șterge datorii și a o lua de la capăt”, a declarat Adrian Negrescu.
Ce măsuri ar putea reduce costurile de operare
Cu benzi dedicate, autobuzele ar parcurge traseele mai repede. STB ar putea păstra același program cu mai puține vehicule și mai puțini șoferi, arată Frames. Electrificarea flotei ar reduce cheltuielile cu combustibilul. Monitorizarea digitală a consumului ar ajuta compania să depisteze pierderile.
Frames recomandă folosirea cu prioritate a fondurilor europene pentru înnoirea flotei și modernizarea depourilor. Analiza arată că integrarea tarifară poate simplifica deplasările și reduce costurile cu distribuția biletelor. În București, biletul integrat costă 7 lei și este valabil 120 de minute pentru transportul de suprafață și metrou.

:quality(75):format(webp)/http://businessedge.ro/wp-content/uploads/2026/11/stb.jpg)
:quality(75):format(webp)/http://businessedge.ro/wp-content/uploads/2026/05/bani-4-sursa-foto-pixabay.jpg)
:quality(75):format(webp)/http://businessedge.ro/wp-content/uploads/2026/09/bani-calculator-grafice.jpg)
:quality(75):format(webp)/http://businessedge.ro/wp-content/uploads/2026/11/salariu.jpeg)
:quality(75):format(webp)/http://businessedge.ro/wp-content/uploads/2026/05/ronaldcandonga-job-53825011280.jpg)
:quality(75):format(webp)/http://businessedge.ro/wp-content/uploads/2026/11/apollo.jpg)
:quality(75):format(webp)/http://businessedge.ro/wp-content/uploads/2026/05/comisia-europeana.jpg)
:quality(75)/http://businessedge.ro/wp-content/uploads/2026/06/nissan.png)