Cursa pentru inteligența artificială atrage investiții record. Centrele de date ar putea costa peste 30 de trilioane de dolari până în 2050

Cursa pentru inteligența artificială atrage investiții record. Centrele de date ar putea costa peste 30 de trilioane de dolari  până în 2050
Cursa pentru inteligența artificială atrage investiții record Sursă foto: Wikimedia Commons
Inteligența artificială atrage investiții fără precedent, iar companiile construiesc rapid infrastructura necesară noii tehnologii. Economiștii avertizează însă că productivitatea și veniturile trebuie să crească suficient pentru a susține cheltuielile uriașe.

Valul de investiții în AI a ajuns la o amploare care depășește episoadele tehnologice precedente, de la dezvoltarea căilor ferate până la ascensiunea internetului.

În spatele proiectelor de sute de miliarde de dolari se află însă o întrebare esențială pentru companii și investitori. Noile aplicații trebuie să genereze suficientă valoare înainte ca finanțarea necesară infrastructurii să devină dificil de susținut.

Investițiile în AI depășesc amploarea revoluțiilor tehnologice anterioare

Niciodată nu au curs atât de mulți bani într-o tehnologie nouă precum cei care se îndreaptă acum către AI, depășind sumele cheltuite pentru căile ferate sau internet în perioadele în care acele revoluții tehnologice au atras capital. Cheltuielile cumulate la nivel mondial doar pentru centrele de date ar putea depăși 30 de trilioane de dolari până în 2050, potrivit unei proiecții PwC, aproape egalând valoarea titlurilor de Trezorerie americane aflate în circulație. Suma „eclipsează” ceea ce s-a cheltuit în boom-urile căilor ferate sau ale companiilor dot-com, chiar și după ajustarea pentru inflație, a spus PwC.

Între timp, Anthropic, doar una dintre marile companii implicate în cursa AI, intenționează să cheltuiască 518 miliarde de dolari în următorii ani, potrivit prospectului pentru oferta publică inițială consultat de Reuters, de peste 100 de ori mai mult decât veniturile sale din 2025. Susținătorii companiei spun că tehnologia AI va produce transformări mai mari decât apariția motoarelor cu abur și industrializarea pe care acestea au făcut-o posibilă.

Totuși, în spatele proiecțiilor amețitoare și al cheltuielilor uriașe ale companiilor de AI, alături de evaluările foarte ridicate, se află ipoteze privind câștiguri vaste și generalizate de productivitate și profituri viitoare, pentru care există până acum puține dovezi sau precedente istorice care să arate că pot fi realizate, spun economiștii.

Câștigurile de productivitate „rămân greu de identificat”

JP Morgan a scris în august că majorările generalizate ale productivității în SUA, țara care conduce cursa AI, „rămân greu de identificat”, ridicând întrebări privind sustenabilitatea evaluărilor companiilor din domeniul AI.

Un studiu Bain & Company a arătat că majorările de productivitate obținute pe piețele existente nu ar fi suficiente pentru a justifica cheltuielile actuale și că „trebuie să apară piețe complet noi pentru a acoperi deficitul de finanțare”. Studiul sugerează că acestea ar putea varia de la utilizarea roboților ghidați de AI până la dezvoltarea unor materiale noi pentru baterii și semiconductori.

Companiile americane de tip hyperscaler, care dezvoltă infrastructură în întreaga lume, precum Google, Amazon și Microsoft, împreună cu alți participanți la cursa AI, trebuie să găsească venituri noi de peste 4.200 de miliarde de dolari în următorii cinci ani pentru a finanța dezvoltarea, potrivit Bain.

„Întrebarea este dacă aplicațiile vor apărea la timp pentru a plăti investițiile”, se arată în studiul publicat luna trecută. Puțini pun la îndoială potențialul AI de a transforma totul, de la munca de birou până la laboratoarele de cercetare, la fel cum revoluțiile anterioare au redus durata călătoriilor de la zile la ore sau au conectat lumea prin simpla apăsare a unei taste.

Companiile trebuie să găsească randamente suficiente pentru investițiile uriașe

Ceea ce pare mai puțin schimbător este matematica din spatele obținerii unui randament al investițiilor sau termenele pentru rambursarea împrumuturilor, ceea ce îi determină pe economiști să analizeze implicațiile pentru economia globală dincolo de creșterile și scăderile ciclurilor de investiții.

„Precedentele istorice sugerează că perioadele de boom determinate de tehnologie se încheie adesea atunci când dezvoltarea infrastructurii încetează să mai genereze randamente suficiente”, a scris JP Morgan.

Folosind exemplul Nvidia, compania americană ale cărei cipuri reprezintă coloana vertebrală a revoluției AI, JP Morgan a estimat că productivitatea SUA ar trebui să crească anual cu 3% până la 5% în următorii 10 ani pentru a justifica evaluarea companiei, potrivit Reuters.

0 comentarii