Daniel Dăianu explică de ce nu reușim să reducem deficitul bugetar: „Suspendarea regulilor fiscale nu înseamnă că nu trebuie să ne ocupăm de deficite”

Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, a explicat într-o recentă intervenție televizată modul în care a evoluat deficitul bugetar. Acesta a precizat că a avut mai multe discuții cu premierii și a avertizat Ministerul Finanțelor.

„Am spus că nu mergem în direcția bună. (…) Am spus că suspendarea regulilor fiscale nu înseamnă că nu va trebui să ne ocupăm de deficitele bugetare. Spun că una este să ai un deficit bugetar de 2% sau 3, chiar 4% din PIB și altceva să ai deficite de peste 6%. Și mai târziu să ajungi la peste 9% din PIB, așa cum s-a întâmplat în 2024”, a precizat Dăianu.

Deficitul bugetar a ajuns la 9% în pandemie

Potrivit specialistului, deficitul bugetar de 9% din perioada pandemiei s-a datorat faptului că economia a fost parțial pusă pe pauză. Acest lucru a generat venituri fiscale mult mai mici la bugetul statului. Minusul a fost amplificat de măsurile de sprijin financiar dedicate pentru companii, dar și pentru cetățeni.

„Dar, când tu erai deja în procedură de deficit excesiv, deci din anii premergători COVID-ului, vă dați seama ce s-a întâmplat la noi. Și nici măcar nu a existat înțelepciunea sau luciditatea ca, după ce a trecut acest șoc al Coronavirusului, după ce a trecut șocul energetic, să ne ducem cu deficitul bugetar în jos”, a explicat președintele Consiliului Fiscal.

Creșterea inflației a ajutat bugetul

Potrivit acestuia, și începutul invaziei în Ucraina, din 2022, a generat un șoc energetic. Dar, susține Daniel Dăianu, creșterea inflației a ajutat bugetul.

„Veniturile nominale cresc, iar cheltuielile rămân aceleași. Chiar dacă au mai crescut puțin cheltuielile, deoarece a trebuit să fie ajutată populația, una peste alta, bugetul ar fi fost afectat în mod pozitiv, dacă ar fi existat înțelepciunea de a nu cheltui tot suplimentul de venituri fiscale rezultat din șocul inflaționist”, spune specialistul.

Președintele Consiliului Fiscal a subliniat că sumele care au crescut cel mai mult au fost cele plătite pentru cheltuielile permanente. Pe listă figurează salariile din sistemul public și pensiile. În ultimul caz, majorarea era necesară din cauza „metehnelor” sistemului de pensii, susține acesta.

Erorile din execuțiile bugetare

Președintele Consiliului Fiscal spune însă că au existat și execuții bugetare bune în istoria recentă a României. Dar consideră că, în ultimii 10-15 ani, s-au înregistrat și câteva erori importante în construirea bugetelor.

„În primul rând, n-au avut în vedere că acest 3% din PIB într-adevăr este o țintă. Și este bine să nu fim departe în sus de această țintă. Dar este bine să creezi și spațiu fiscal. Adică, dacă poți, te duci sub 3% din PIB că nu știi când te izbește o mare criză și când va trebui să cheltuiești, fie și temporar”, a precizat expertul. Cea de-a doua problemă, comună guvernelor din ultimul deceniu, este că „nu au înțeles că ar fi obligatoriu să se ocupe de o colectare mult mai bună a veniturilor fiscale și nefiscale”, potrivit mediafax.