Paradoxul din cămară: Deficitul pe segmentul preparatelor din fructe și legume a depășit jumătate de miliard de euro. Producătorii locali vând de doar 434 de milioane

Deficitul comercial al României pe segmentul preparatelor din fructe și legume a ajuns anul trecut la 513 milioane de euro. Vestea este, în esență, una bună – rezultatul a fost mai mic cu 8% față de cel din 2024, fiind prima scădere din ultimii 10 ani. Ceea ce ne-ar putea duce cu gândul că am putea asista la începutul redresării industriei locale de prelucrare a legumelor și fructelor. Interpretarea este însă hazardată – statisticile oficiale arată că rezultatul nu s-a datorat unei explozii a producției sau a exporturilor românești din acest sector. Ci mai degrabă unui recul al importurilor, care s-au redus cu aproximativ 5% pe fondul unei diminuări a consumului intern.

Ce-i drept, exporturile din acest sector au crescut constant și au ajuns la peste 130 de milioane de euro. Dar livrările peste hotare nu au avansat suficient de rapid pentru a echilibra balanța. Categoria preparatelor de legume și fructe, care include de la dulcețuri, compoturi și sucuri, la produse congelate, bulion și borcane cu murături, reprezintă a patra cea mai importantă categorie ca valoare din totalul importurilor alimentare ale României. Și înregistrează un deficit istoric.

O analiză realizată de Academia de Studii Economice, arată că, numai pe zona de conserve, deficitul comercial a crescut de aproape 4,5 ori în perioada 2013-2024. Gradul mediu de acoperire a importurilor prin exporturi s-a situat între 15% și 22% pe întreaga perioadă analizată. Singura evoluție notabilă s-a consemnat în 2022, când exporturile au urcat la 32,5%. Ulterior, importurile au revenit pe o traiectorie ascendentă (+18,8% în 2023 și +12,9% în 2024), în timp ce exporturile au înregistrat avansuri modeste (+7,3% și +6,4%).

La ce capitole suntem deficitari

Potrivit sursei citate, deficitul comercial din sector nu este distribuit uniform, ci este alimentat cu precădere de câteva categorii de produse de mare consum.

Pe primul loc se află legumele preparate sau conservate. Categoria a devenit principalul generator de deficit din industria conservelor, reprezentând aproximativ 30% din totalul decalajului negativ în anii 2023 și 2024. Segmentul include legume de bază precum mazărea, fasolea verde, spanacul, porumbul dulce, dar și preparate de tip „ready-to-eat”. Cererea internă pentru aceste produse convenționale depășește cu mult producția locală, rafturile magazinelor fiind umplute din importuri provenite din Polonia, Belgia sau Olanda.

Al doilea mare contribuitor la deficit este reprezentat de fructele conservate și prelucrate. Categoria include compoturile, piureurile de fructe, fructele congelate, gemurile cu adaos de zahăr și semi-preparatele destinate industriei alimentare. În ciuda resurselor interne abundente de materie primă, consumatorii români cumpără preponderent compoturi din Bulgaria, Turcia sau China, în timp ce majoritatea piureurilor de fructe provin din afara țării.

Pe locul trei în topul minusurilor se află tomatele preparate sau conservate, unde deficitul a crescut de aproape 3,7 ori în intervalul menționat, ajungând la peste 61 de milioane de euro în 2024 și aproximativ 65 de milioane anul trecut. În prezent, raportul dintre importuri și producția internă la bulionul de roșii este de 14 la 1, ponderea importurilor în consumul național fiind de aproape 95%, potrivit datelor INS. Consumul intern este acoperit aproape integral din importuri venite din China, Turcia, Grecia și Italia, dar nu numai.

Nu stăm bine nici la legumele preparate în oțet sau saramură. Dar, spre deosebire de tomate, acest segment a consemnat o diminuare a ponderii în deficit în ultimii ani. Cu precizarea că suntem singura țară din regiune care importă nu doar produsele finite, ci și borcanele necesare industriei de conserve.

Cum a evoluat industria locală

Datele furnizate de platforma AlertăCUI indică o evoluție inegală a sectorului de prelucrare şi conservare a fructelor şi legumelor (Cod CAEN 1039). Astfel, în perioada 2018-2022, numărul firmelor  a crescut susținut, cu aproape 39%, ajungând la un vârf de 835 de companii. Începând cu 2022, tendința s-a inversat, înregistrându-se o scădere continuă până în 2025, de 13,7%, ajungându-se la 720 de companii anul trecut.

Cu toate acestea, cifra de afaceri netă a avut o creștere neîntreruptă pe parcursul celor opt ani. Valoarea s-a dublat practic (+94,4%), ajungând la 2,28 miliarde de lei. Cel mai spectaculos salt a avut loc în 2022, când avansul a fost de 36,6% față de anul anterior.

Profitul net înregistrat de sector a avut o dinamică mult mai volatilă. Vârful istoric a fost atins tot în 2022 – 147,2 milioane –, în urma unei creșteri de 47,7%. Ulterior însă a oscilat, pentru ca anul trecut să scadă la 112,8 milioane (-13,12% față de 2024).

Deși numărul companiilor a scăzut continuu începând de acum patru ani – cu aproape 115 companii – veniturile totale aproape s-au dublat. Efectul se datorează atât creșterii eficienței operaționale a companiilor care au rezistat pe piață, dar mai ales fenomenului accentuat de consolidare a pieței.

Cine au fost campionii

Anul trecut, cele mai mari 10 companii din sector au realizat o cifră de afaceri cumulată de 1,21 miliarde de lei. Adică aproape 53% din cifra de afaceri a întregului sector. Practic, în 2025, o companie din top 10 a înregistrat o cifră de afaceri medie de 120,95 milioane, de 80 de ori mai mare decât media celorlalte 710 companii din sector.

Dacă ne raportăm la profitul net, rezultatul este și mai evident – primii 10 clasați și-au trecut în cont 84,3 milioane de lei, adică aproape trei sferturi (74,7%) din total. Decalajul de profitabilitate este și mai mare: o companie din eșalonul superior a obținut în medie un profit net de 8,4 milioane în 2025, în timp ce o firmă din afara topului a realizat numai 40.150 de lei pe tot anul.

Top 10 pe anul trecut în sectorul de prelucrare şi conservare a fructelor şi legumelor a arătat astfel:

• Contec Foods: cifră de afaceri 199,1 milioane de lei (-0,88% față de 2024), profit net 44 de milioane (+115%).
• Annabella Fabrica de conserve Râureni: cifră de afaceri 185,7 milioane (+5,6%), profit net 10,6 milioane (-23,3%).
• Transilvania Nuts: cifră de afaceri 152 de milioane (+37,2%), profit net 2,3 milioane (-42%).
• Divingarden: cifră de afaceri 142 de milioane (-14,2%), profit net 0,05 milioane (-99%).
• Eisberg: cifră de afaceri 120,7 milioane (+9%), profit net 1,8 milioane lei (-41,7%).
• Golden Foods Snacks: cifră de afaceri 87 de milioane lei (+1,4%), profit net 0,12 milioane (creștere de la 0 lei în 2024).
• Alex-Star: cifră de afaceri 83 de milioane (+4,5%), profit net 12,3 milioane (+31,4%).
• Agriro: cifră de afaceri 83 de milioane (+0,5%), profit net 2,8 milioane lei (-51,5%).
• Frigorifer: cifră de afaceri 82,8 milioane (+20,7%), profit net 2 milioane (+12,8%).
• Legume Fructe Buzău: cifră de afaceri 73,8 milioane (+19,0%), profit net 8,1 milioane (+30,2%).

Care sunt perspectivele

Revenind la imaginea de ansamblu a pieței preparatelor din fructe și legume, concluzia unanimă a studiilor și specialiștilor este că deficitul  nu este provocat de lipsa capacităților de procesare. Ci mai degrabă de cea a unei oferte suficiente, constante și organizate de materie primă autohtonă. Legumicultorii și pomicultorii autohtoni se confruntă cu dezavantaje competitive majore față de competitorii externi, din țări precum Grecia, Turcia, Spania sau Polonia, dar nu numai.

Lista dezavantajelor include de la sezonul de producție scurt și capacitățile de producție protejate limitate, la absența infrastructurilor de colectare, depozitare și congelare rapidă la nivel local. Iar rezultatele se văd în deficitul comercial.

O știre recentă este relevantă în acest sens – ANSVSA a descoperit patru firme din Ilfov care vindeau în supermarketuri ardei kapia importați din Uzbekistan drept produse românești. Ceea ce spune multe despre capacitatea producătorilor locali de a concura în războiul prețurilor cu competitorii externi.

La nivel oficial, există speranțe legate de programul INVESTALIM, finanțat din fonduri europene și bugetare, prin care au fost demarate mai multe proiecte de capacități de procesare. Cu toate acestea, experții din domeniu avertizează că noile fabrici nu vor putea funcționa eficient fără o reorganizare radicală a lanțului de aprovizionare.

Problemele merg însă mai departe și ajung până la nevoia constituirii unor cooperative de producători capabile să asigure volume constante pentru contracte multianuale. Este un deziderat care nu a putut fi însă realizat decât parțial în ultimele trei decenii și jumătate. Așa că este foarte posibil ca viitoarele fabrici să funcționeze cu materie primă „de afară”. Și să înlocuim astfel deficitul pe zona de conserve, bulion și sucuri cu creșterea importurilor de legume și fructe, care și așa sunt consistente.

———————————

Despre AlertăCUI

Materialul a fost realizat pe baza informațiilor furnizate de platforma AlertăCUI, care oferă servicii de acces actualizat la datele companiilor, alertare atunci când apar modificări de informații, generare de rapoarte, dezvoltare de bază de date și analiză financiară și de risc. AlertăCUI are 20 de ani de experiență în livrarea de informații corecte, la timp și relevante.