Protestele oierilor și alertele alimentare pot afecta “Made in Romania”. E nevoie de transparență privind producătorii

Protestele crescătorilor de ovine și alertele sanitare privind carnea de pui readuc în discuție siguranța alimentară din România. Cele două situații nu sunt legate direct. Efectele lor se pot cumula însă și pot afecta reputația produselor românești pe piețele externe.

Asociațiile crescătorilor de ovine au solicitat marți autorităților reluarea exporturilor de animale vii. Vânzările externe reprezintă o sursă importantă de venit pentru numeroase ferme. Exporturile sunt însă afectate de măsurile sanitare adoptate pe fondul pestei micilor rumegătoare. Fermierii și autoritățile au poziții diferite privind condițiile necesare reluării comerțului.

Tot marți, autoritățile cehe au anunțat identificarea bacteriei Salmonella în două loturi de carne de pui din România. Produsele ar fi fost comercializate în rețeaua Lidl. Italia notificase anterior, pe 11 septembrie, prezența Salmonella Enteritidis în carne proaspătă de pui produsă în România. Alerta a fost transmisă prin Sistemul rapid de alertă pentru alimente și furaje (RASFF).

Firma de consultanță Frames avertizează că asemenea incidente pot afecta întreaga industrie alimentară românească. Riscul apare atunci când firma responsabilă nu poate fi identificată ușor de cumpărători și consumatori. Suspiciunea poate fi astfel extinsă de la câțiva operatori la toate produsele provenite din România.

Sunt necesare verificări

Analiza subliniază că marea majoritate a producătorilor români respectă standardele. Problemele trebuie însă identificate, izolate și comunicate rapid de autorități. Instituțiile trebuie să verifice și dacă produsele operatorilor semnalați ajung pe piața românească. Protejarea consumatorilor interni trebuie să rămână prioritară. Exporturile alimentare cresc, dar România rămâne dependentă de importurile europene

Avertismentul apare într-o perioadă favorabilă pentru exporturile românești de alimente și animale vii. Datele Institutului Național de Statistică (INS) arată că exporturile totale ale României au ajuns la 58,27 miliarde de euro în primele șapte luni din 2026.

Importurile au totalizat 77,55 miliarde de euro. Deficitul comercial a coborât cu 1,1%, până la 19,28 miliarde de euro. În cazul alimentelor și animalelor vii, exporturile au crescut cu 7,9%, până la 4,51 miliarde de euro. Importurile au avansat cu numai 0,3%, până la 6,76 miliarde de euro. Deficitul comercial al acestei categorii s-a redus astfel la aproximativ 2,25 miliarde de euro.

Structura comerțului românesc

Distribuția geografică arată însă o problemă structurală. România înregistrează rezultate foarte diferite în interiorul și în afara Uniunii Europene (UE). Din exporturile alimentare totale, 2,40 miliarde de euro au mers către statele UE. Importurile provenite din piața comunitară au ajuns la 5,89 miliarde de euro. România a avut astfel un deficit alimentar de 3,49 miliarde de euro în relația cu statele membre. În schimb, comerțul cu țările din afara UE a generat un excedent de 1,24 miliarde de euro.

Frames consideră că diferența reflectă structura comerțului românesc. România exportă în principal cereale, semințe oleaginoase și animale vii pe piețele extracomunitare. Iar din UE sunt importate mai ales produse procesate, ambalate și comercializate sub mărci cunoscute. O parte importantă a valorii adăugate rămâne astfel în afara economiei românești. “România vinde marfă brută în afara Uniunii și cumpără produse procesate din interiorul acesteia”, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.

Carnea de pui, diferențe mari între piețele de export

Sectorul avicol este prezentat drept una dintre industriile românești cu cea mai bună evoluție. Producția de carne de pui a ajuns la aproximativ 550.000 de tone în 2024. Nivelul este cu 35% mai mare decât în urmă cu zece ani.

Sectorul acoperă aproximativ 98% din consumul intern. Valoarea exporturilor a crescut de la 140 la 270 de milioane de euro într-un deceniu.

Prețurile obținute diferă însă puternic în funcție de destinație. Bulgaria a importat 25.833 de tone, în valoare de aproape 45 de milioane de euro. Prețul mediu a fost de aproximativ 1.740 de euro pe tonă. Franța a cumpărat 12.157 de tone, pentru aproximativ 46 de milioane de euro. Prețul mediu a ajuns la aproape 3.780 de euro pe tonă.

Frames explică diferența prin tipul produselor vândute și nivelul de încredere al cumpărătorilor. Produsele procesate sau de marcă obțin prețuri mai mari decât marfa de bază. Accesul la aceste segmente presupune audituri, trasabilitate și un istoric verificabil de conformitate.

Porcul, lactatele și vinul rămân dependente de importuri

Situația este diferită în industria cărnii de porc. Producția internă acoperă aproximativ 20% din necesarul României. Deficitul comercial anual al sectorului este estimat la aproximativ 830 de milioane de euro. Reducerea efectivelor a fost influențată puternic de pesta porcină africană.

Importurile de lactate au depășit un miliard de euro în 2024. Deficitul comercial al sectorului s-a menținut peste 700 de milioane de euro în perioada 2022-2024. Exporturile cresc, dar pornesc de la un nivel redus. România vinde mai ales produse semifinite și importă produse premium, gourmet sau ecologice.

O situație asemănătoare există în industria vinului. România este al șaselea producător de vin din UE, dar importă mult mai mult decât exportă. În 2025, exporturile de vin au valorat 38,5 milioane de euro. Importurile au ajuns la 152,2 milioane de euro, de aproape patru ori mai mult.

Datele generale pentru categoria “băuturi și tutun” indică un excedent comercial. Acesta provine însă în principal din producția și exportul de țigarete.

Alertele nu pot fi asociate ușor firmelor responsabile

Sistemul RASFF publică informații privind produsul, riscul, țara de origine și măsurile adoptate. Numele operatorului implicat nu este însă prezentat, de regulă, publicului. Analiza Frames susține că această lipsă de atribuire transferă costul reputațional asupra întregii țări de origine.

Producătorul care a generat problema suportă numai o parte a consecințelor. Ceilalți exportatori români din aceeași categorie pot fi afectați fără să fi încălcat regulile. Un studiu dedicat alertelor privind produsele românești a constatat totuși că numărul acestora este mai mic decât în Polonia și Ungaria.

Exporturile alimentare românești sunt însă și ele semnificativ mai reduse. Studiul nu a identificat o legătură directă între numărul notificărilor și evoluția exporturilor naționale. Frames subliniază și că sistemul european de alertă funcționează. În majoritatea cazurilor documentate, loturile neconforme au fost reținute, returnate sau retrase. Problema indicată de consultanți este dificultatea separării rapide a operatorilor conformi de cei care înregistrează probleme repetate.

Trei măsuri pentru creșterea transparenței

Prima soluție propusă este publicarea voluntară a unor indicatori de conformitate de către producători. Aceștia ar putea comunica rata neconformităților, numărul probelor analizate și timpul necesar retragerii produselor. Ar putea publica și proporția problemelor descoperite prin controalele proprii.

A doua măsură presupune centralizarea datelor deținute de Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) și Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC). Informațiile ar trebui prezentate într-un format ușor de consultat de consumatori, comercianți și importatori.

A treia propunere vizează modificarea regulilor europene. În cazurile cu risc grav confirmat, sistemul RASFF ar putea permite identificarea publică a operatorului responsabil. O asemenea schimbare ar transfera costul reputațional de la întreaga țară către firma care a generat neconformitatea. “O problemă de siguranță alimentară insuficient explicată poate deveni rapid o criză de încredere”, avertizează Adrian Negrescu.

În lipsa transparenței, producătorii care investesc în laboratoare, certificări și sisteme de trasabilitate nu pot transforma conformitatea într-un avantaj comercial. Aceștia riscă să suporte costurile generate de firmele care nu respectă regulile. Consecințele pot apărea atât pe piața internă, cât și la export.