Costurile fermierilor au crescut cu 300% din 2007. Agricultura cere statut strategic pentru România până în 2034

Solicitarea vine în contextul pregătirii noului Cadru Financiar Multianual al Uniunii Europene pentru 2028–2034. Bugetul european discutat este de aproximativ 2.000 de miliarde de euro.

Clubul Fermierilor Români vrea ca agricultura să intre într-un Pact Național pentru Competitivitate. Ideea este ca direcțiile mari să supraviețuiască schimbărilor de guvern și ciclurilor electorale.

Fermierii spun că România plătește paguba, nu prevenția

Alexander Degianski, președintele Clubului Fermierilor Români, critică modul în care statul gestionează seceta. România alocă anual bani pentru compensarea pierderilor, dar investește prea puțin în prevenție.

El dă ca exemple Spania, Italia și Israel. Aceste țări au dezvoltat sisteme de irigații, stocare a apei și mecanisme de gestionare a riscului înainte ca paguba să apară.

Alexander Degianski spune că agricultura are nevoie de „o gestionare a riscurilor foarte profesională”. În prezent, România acționează mai degrabă „pompieristic”, după producerea pierderilor.

Problema devine tot mai importantă într-un sector dependent direct de vreme. O secetă severă poate lovi simultan producția, veniturile fermierilor și exporturile agricole.

Costurile au urcat de 4 ori, cerealele aproape au stat pe loc

Clubul atrage atenția și asupra unei rupturi între costurile fermelor și prețurile de vânzare. Salariile, inputurile și motorina ar fi crescut cu aproximativ 300% față de 2007.

În același timp, prețurile cerealelor au avansat cu cel mult 15%. Marjele fermelor sunt astfel comprimate din ambele direcții.

Mai există o problemă veche: România exportă materie primă și importă produse cu valoare adăugată mai mare. Două treimi din cerealele produse aici iau calea exportului.

Clubul cere de aceea investiții în procesare. Ideea este ca mai mult din grâu, porumb sau floarea-soarelui să fie transformate în produse finite înainte de a pleca din țară.

Asta ar muta o parte mai mare din valoarea adăugată în economia locală. Ar însemna și mai multe investiții în industria alimentară, logistică și depozitare.

Fermierii se tem și de concurența din afara UE

Organizația critică și diferențele de reguli dintre fermierii europeni și competitorii din afara Uniunii. Producătorii din UE trebuie să respecte standarde stricte de mediu, muncă și calitate.

În același timp, acordurile comerciale îi pot pune în competiție cu ferme uriașe din Mercosur sau Ucraina. Acolo, o parte dintre aceleași reguli nu se aplică în forma europeană.

Degianski avertizează că agricultura pierde și teren în bugetul comunitar. Ponderea sectorului a scăzut de la aproximativ două treimi din bugetul european în anii 1970 spre sub 20% în perspectiva viitoarei Politici Agricole Comune.

Clubul critică și modul în care fermierii sunt tratați în Strategia Națională pentru Biodiversitate. Organizația susține că agricultura nu trebuie privită automat ca amenințare pentru biodiversitate.

Agricultura vrea un plan care să treacă de alegeri

Clubul Fermierilor Români susține mai multe propuneri din Manifestul pentru Arhitectura Economică 2028–2034. Printre ele se află o bancă națională de proiecte mature până la finalul lui 2027.

Sunt propuse și mecanisme de finanțare mixtă, care să aducă mai mult capital privat în proiectele mari. Pentru agricultură, prioritățile sunt irigațiile, apa, procesarea și managementul profesionist al riscului.

Organizația reprezintă peste 1.400 de companii agricole, cu o suprafață cumulată de 1,6 milioane de hectare. Prin aderarea la Confederația Patronală Concordia, sectorul încearcă să intre mai direct în discuția despre politica economică a României.

Miza este ca agricultura să nu mai fie tratată doar ca un sector care primește despăgubiri după fiecare an dificil. Fermierii cer infrastructură și o strategie care să le permită să producă și să proceseze mai mult în România până în 2034.