În termeni nominali, deficitul bugetar s-a redus cu aproximativ 31%. Ca pondere în PIB, deficitul a coborât de la 4,51% în primele opt luni ale anului 2025 la 2,89% în perioada similară din 2026. Aceste cifre arată o îmbunătățire de aproximativ 1,62 puncte procentuale.
Evoluția reflectă menținerea procesului de consolidare fiscal-bugetară, în condițiile în care veniturile bugetului general consolidat au crescut cu 11,4%, într-un ritm semnificativ superior celui al cheltuielilor totale. Acestea au avansat cu 4,2%.
Veniturile totale au crescut cu aproape 48 miliarde de lei față de primele opt luni din 2025. Cheltuielile au avansat cu aproximativ 21,06 miliarde de lei.
„Execuția bugetară la opt luni confirmă continuarea procesului de consolidare fiscală și faptul că măsurile adoptate produc efecte. Este important că această ajustare are loc într-un context în care veniturile cresc într-un ritm semnificativ mai rapid decât cheltuielile. Iar finanțarea din fonduri europene și PNRR continuă să susțină economia și proiectele de dezvoltare ale României.
Trebuie să păstrăm însă, obligatoriu, o abordare prudentă în perioada următoare”, a declarat Alexandru Nazare, Ministrul Finanțelor.
Veniturile bugetare au crescut cu aproape 48 de miliarde de lei
Veniturile totale ale bugetului general consolidat au însumat 468,10 miliarde de lei în primele opt luni ale anului 2026. Cifra creștere cu 11,4%, respectiv cu aproape 48 miliarde de lei, față de perioada similară din 2025.
Ca pondere în PIB, veniturile totale au crescut de la 21,9% la 22,8%, cu aproximativ 0,85 puncte procentuale.
Veniturile fiscale au ajuns la 242,69 miliarde de lei. Cifra este în creștere cu 14,3% față de primele opt luni ale anului precedent.
Un aport important a provenit din încasările din TVA, care au totalizat 103,35 miliarde de lei, cu aproximativ 20,80 miliarde de lei, respectiv 25,2%. Cifra este este nivelul înregistrat în perioada ianuarie-august 2025.
Încasările din impozitul pe salarii și venit au însumat 42,86 miliarde de lei, în creștere cu 8,1%. Veniturile din impozitul pe profit au ajuns la 29,55 miliarde de lei. Se înregistrează un avans de 9,1%.
Contribuțiile de asigurări au totalizat 147,53 miliarde de lei, cu aproximativ 9,80 miliarde de lei, respectiv 7,1%, mai mult decât în aceeași perioadă din 2025.
Impozitele și taxele pe proprietate au înregistrat o creștere de peste 30%, până la aproximativ 11,02 miliarde de lei.
Sumele primite de la Uniunea Europeană și alți donatori în contul plăților efectuate și prefinanțărilor au însumat 43,38 miliarde de lei. Procentul este în creștere cu aproximativ 37,7% față de primele opt luni ale anului precedent.
Cheltuielile au crescut cu 4,2%. Dobânzile pun presiune pe buget
Cheltuielile bugetului general consolidat au totalizat 527,53 miliarde de lei în primele opt luni ale anului 2026. Suma este în creștere nominală cu 4,2% față de aceeași perioadă din anul precedent.
În același timp, raportate la PIB, cheltuielile totale s-au redus de la 26,4% în 2025 la 25,7% în 2026, o diminuare de aproximativ 0,7 puncte procentuale.
Cheltuielile de personal au scăzut cu 4,26 miliarde de lei față de primele opt luni din 2025. Acestea au ajuns la 109,04 miliarde de lei. Ministerul Finanțelor pune scăderea pe seama reducerii unor sporuri acordate angajaților din sectorul public și a măsurilor de limitare a cheltuielilor salariale adoptate în perioada 2025-2026.
Raportate la PIB, cheltuielile de personal au reprezentat 5,3%. Adică cu 0,6 puncte procentuale mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.
Cheltuielile cu bunuri și servicii au ajuns la 67,83 miliarde de lei. Este în creștere cu 7,1% față de perioada similară din anul precedent.
Dobânzile au costat bugetul 42,05 miliarde de lei
Cheltuielile cu dobânzile au totalizat 42,05 miliarde de lei. Este în creștere cu aproximativ 8,86 miliarde de lei, respectiv 26,7%, față de primele opt luni din 2025. Ponderea acestora în PIB a ajuns la aproximativ 2%.
Evoluția cheltuielilor cu dobânzile continuă să reprezinte o presiune importantă asupra bugetului, consolidarea fiscală și reducerea necesarului de finanțare fiind esențiale pentru limitarea, pe termen mediu, a costurilor asociate datoriei publice.
Cheltuielile cu asistența socială au fost de 166,87 miliarde lei. Cifra este în scădere cu 0,3% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.
Cheltuielile cu asistența socială au inclus și plățile de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor la energie electrică și gaze naturale. În primele șapte luni din 2026, acestea au însumat 236,64 milioane de lei.
Investițiile au ajuns la 97,05 miliarde de lei
Statul a cheltuit 52,24 miliarde de lei în primele opt luni ale anului 2026 pentru proiecte finanțate din fonduri externe nerambursabile. Suma include fonduri europene din perioadele de programare 2014-2020 și 2021-2027, subvenții pentru agricultură, finanțări din Fondul pentru Modernizare și granturi prin PNRR.
Investițiile susținute din fonduri europene au înregistrat o creștere semnificativă. Plățile pentru proiectele finanțate prin cadrul financiar 2021-2027 și prin PNRR, atât din granturi, cât și din împrumuturi, au crescut cu 27 de miliarde de lei (+67,3%) față de aceeași perioadă a anului trecut. Această evoluție a compensat scăderea investițiilor finanțate din fonduri naționale.
Cheltuielile pentru investiții au crescut cu 25,1 miliarde de lei
Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în creștere cu 25,1 miliarde lei, față de aceeași perioadă a anului trecut. De la 71,95 miliarde lei la 97,05 miliarde lei. Dintre aceștia, 69,2% reprezintă valoarea plăților pentru proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului 2021-2027.
Datele execuției bugetare la opt luni indică astfel continuarea ajustării deficitului bugetar, concomitent cu o creștere semnificativă a veniturilor și cu menținerea finanțării proiectelor din fonduri europene și PNRR.
În primele opt luni ale anului, deficitul bugetar a fost cu aproape 27 de miliarde de lei mai mic decât în aceeași perioadă din 2025. Ca pondere în PIB, acesta a scăzut de la 4,51% la 2,89%, potrivit MF.

:quality(75):format(webp)/http://businessedge.ro/wp-content/uploads/2026/08/bani-lei-dreamstime-calinescu-silviu.jpg)
:quality(75):format(webp)/http://businessedge.ro/wp-content/uploads/2026/09/camion-depozit.jpg)
:quality(75):format(webp)/http://businessedge.ro/wp-content/uploads/2026/09/eoliene-centrala.jpg)
:quality(75):format(webp)/http://businessedge.ro/wp-content/uploads/2026/09/fntm.jpg)
:quality(75):format(webp)/http://businessedge.ro/wp-content/uploads/2026/09/concediat-scaled.jpg)
:quality(75):format(webp)/http://businessedge.ro/wp-content/uploads/2026/09/bbuicc-2026-podiumedited.jpg)
:quality(75):format(webp)/http://businessedge.ro/wp-content/uploads/2026/09/ministerul-finantelor.jpg)
:quality(75):format(webp)/http://businessedge.ro/wp-content/uploads/2026/09/dendoktoor-container-ship-66311171280.jpg)
:quality(75):format(webp)/http://businessedge.ro/wp-content/uploads/2026/09/leonhardniederwimmer-volkswagen-76478051280.jpg)