Exclusiv. Drepturile de creanță, din nou imprescriptibile? Avocatul Dragoș Bogdan: „Este o ignorare clară a principiului proporționalității”

În decembrie anul trecut, a intrat în vigoare Legea nr. 238/2025, care a adus o serie de modificări Legii emitenților nr. 24/2017. Principala schimbare constă în introducerea unui termen de prescripție, de trei ani, pentru drepturile de creanță apărute în urma proceselor de consolidare a valorii nominale a acțiunilor, realizate de societățile care emit titlurile. O prevedere similară se aplică deja în cazul dividendelor distribuite acționarilor.

Practic, Legea nr. 238/2025 a remediat o eroare de formulare legislativă, care atribuia un „drept de proprietate” imprescriptibil unor sume de bani cuvenite acționarilor. Eroare evidențiată și combătută în repetate rânduri de numeroși specialiști în domeniul juridic, dar și al pieței de capital.

Numai că, la nici trei luni de la intrarea în vigoare, Senatul a decis anularea modificărilor introduse. Proiectul inițiat în acest sens prevede ca drepturile de creanță aferente fracțiilor de acțiuni să fie declarate, din nou, imprescriptibile.

Revenirea la o formulă greșită

Practic, Senatul a hotărât revenirea la vechea formulă, fără nicio modificare. Și, mai grav, fără argumente solide care să susțină această decizie.

„Modul în care se pune problema acum este să se revină la forma inițială, per se. Fără niciun fel de modificare. Într-o asemenea situație, nu ai cum să nu te întrebi cum se întâmplă lucrurile în Legislativ. Se decide că o lege trebuie corectată pentru a corija o eroare de formulare, se modifică tocmai din acest motiv, după care apare un nou proiect care vrea să se revină exact la forma inițială. Oamenii care propun proiectul acesta nu au participat însă la dezbaterile de la momentul schimbării? Este o întrebare legitimă, din moment ce se dorește revenirea la formula inițială, fără să se schimbe nimic, fără să fie modificată nici măcar o virgulă. Această situație ridică o problemă serioasă în legătură cu modul în care se desfășoară dezbaterile în Parlament”, explică avocatul Dragoș Bogdan, Managing Partner în cadrul STOICA & ASOCIAȚII.

Potrivit acestuia, în cazul de față, nu putem vorbi, ca în cazul instanțelor de judecată, de o putere de lucru judecat. Dar ridică semne de întrebare asupra securității juridice din perspectiva unei normalități a dezbaterilor parlamentare.

„Nu este normal ca, după ce majoritatea votează într-un fel modificarea unei legi, probabil pentru că era proastă, să vină alții și să depună un alt proiect în care să spună că nu mai contează votul anterior și că vor să se întoarcă exact la opusul deciziei luate”, punctează avocatul.

Nu au fost luate în calcul alte soluții

O altă problemă semnalată de specialist este faptul că hotărârea de a reveni la vechea formulă a Legii emitenților a fost luată fără a se căuta măsuri de rezolvare reală și eficientă a problemei.

„Se introduce imprescritibilitatea drepturilor de creanță, fără a se gândi la consecințe. Și fără să fie analizate alte posibilități pentru a proteja interesele care se doresc a fi protejate. De exemplu, este de înțeles că sunt mulți oameni care ar putea să fie vizați dacă se fac asemenea operațiuni de consolidare la nivelul unor societăți care sunt foarte mari. Și că poate există o nevoie reală să protejezi acționarii minoritari. Totuși, nu este normal să ajungi la această soluție care este disproporționată din perspectiva societăților și cu efecte negative pe piața de capital. Este normal să cauți alte metode de a palia riscul pentru acționarii minoritari”, argumentează avocatul.

Una dintre soluții, în opinia sa, ar putea consta în stabilirea unor forme de publicitate pe care emitenții să fie obligați să o facă pe diverse canale de comunicare publică. „Nu o publicare formală în Monitorul Oficial, pe care îl citesc prea puțini. Ci o publicitate reală, îndelungată, timp de un anumit număr de luni. Este o formulă care se aplică și funcționează în alte zone”, explică specialistul.

O altă măsură poate fi impunerea unei măriri a termenului pentru care să fie ținuți banii la dispoziția acționarilor, de la 3 ani, la 5 ani sau la 8 ani. „Dar nu pe termen nedefinit, prin imprescriptibilitate. Soluția este ca, dacă consideri că ceea ce ai votat deja nu acoperă sau nu respectă acele interese, să suplimentezi măsurile. Nu să te apuci să revii la ceea ce ai decis deja că era prost”, spune Dragoș Bogdan.

Ignorarea principiului proporționalității

În opinia sa, decizia Senatului este un semnal că, în Parlament, nu toate soluțiile sunt analizate din perspectiva efectelor. Din această cauză, demersul legislativ nu pare să urmărească crearea unui echilibru. Ci adoptarea unei soluții facile, pur formale, fără un studiu de impact sau o analiză a unor soluții efective.

„În momentul de față nu există, din câte știu, o analiză pe alte tipuri de soluții. Dacă se vor propune amendamente sau ceva similar, este posibil să existe acest lucru. Pentru că, totuși, este strigător la cer să spui că nu-ți convine ce s-a votat în urmă cu trei luni și că vrei să fie exact cum era înainte. Totul pornind de la schimonosirea juridică a situației, pentru a crea un drept de proprietate acolo unde n-ar trebui să existe deloc. Cu atât mai mult cu cât, juridic, obiectul acela – fracția de acțiune – nu există per se”, afirmă Dragoș Bogdan.

Specialistul susține că situația de față reprezintă o ignorare clară a principiului proporționalității. Acesta prevede necesitatea de a găsi un echilibru atunci când ai interese private divergente. „Este vorba despre Articolul 53 din Constituție, care impune găsirea unor soluții proporționale. Orice ingerință în dreptul uneia din părți trebuie să fie proporțională. Proporționalitatea înseamnă, în primul și în primul rând, că trebuie să iei cea mai puțin intruzivă măsură. Acesta este principalul criteriu și în jurisprudența CEDO, și a Curții Constituționale și la Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Ori de câte ori vorbim de proporționalitate, vorbim de identificarea acelor mijloace mai puțin intruzive. Cauți să găsești niște măsuri eficiente, dar cât mai puțin intruzive în viața societăților comerciale și a oamenilor. Or, decizia Senatului numai acest lucru nu arată”, subliniază avocatul.

Se creează un deficit de imagine major

În acest caz sunt afectate nu doar societățile emitente de acțiuni – care, prin revenirea la imprescriptibilitate, rămân cu costuri de administrare mari, dificultăți de organizare a adunărilor generale etc. – ci și piața de capital din România. „Schimbarea schimbării” survine în condițiile în care Bursa de Valori București depune eforturi pentru a avansa de la statutul de piață de frontieră avansată, conform ratingului MSCI. Dar și în contextul tuturor discuțiilor cu OCDE pentru dezvoltarea pieței de capital locale.

Din această perspectivă, proiectul Senatului creează un deficit de imagine major pentru piața de capital. „Toți investitorii se uită la aceste reglementări în momentul în care decid să investească în România pe piața de capital. Dar, având asemenea sensuri cu «du-te-vino» în Parlament pe chestiuni atât de sensibile, nu mai ai o imagine bună. Însă pare să nu conteze”, subliniază Dragoș Bogdan.

Acționarii nu sunt protejați în mod real

Cazurile de astfel de „răzgândiri” nu sunt foarte multe sau vizibile, susține Dragoș Bogdan. „Desigur, avem legi care sunt modificate foarte des, suntem campioni la așa ceva. Avem anumite legi mai vechi, cum este cea privind Fondul Funciar, care au, efectiv, sute de modificări. Dar, în timp ce acele legi vechi sunt modificate succesiv, aici, practic, este o revenire exact la forma inițială.”

Avocatul mai susține că revenirea la vechea formulă este o soluție pur formală la problemele acționarilor. „Ei nu sunt realmente protejați prin această decizie. Și nu sunt încurajați în vreun fel să-și exercite drepturile legate de aceste acțiuni. Pur și simplu, se instituie o imprescriptibilitate și se consideră că așa sunt protejați. Pare un mod de a face politică foarte populist și de a atrage niște alegători. Este o încercare de supraprotecție a unor acționari minoritari foarte pasivi. Care nu-și exercită drepturile legate de creanțele pe care le au ca urmare a unor operațiuni de consolidare. De fapt, ei nu-și exercită drepturile aferente propriilor acțiuni deloc”, specifică specialistul.

În opinia acestuia, decizia Senatului s-a bazat, teoretic, pe un interes prezumat al unor acționari minoritari. „Nimeni în Parlament nu a analizat ce înseamnă acele fracții de acțiuni ca bani și despre ce sume vorbim la nivel individual pentru a face o proiecție. Nu există nicio proiecție nici la nivelul companiilor, respectiv câte milioane de euro ar trebui acestea să blocheze. În lipsa unor asemenea date, nu ai cum să realizezi un echilibru”, concluzionează avocatul Dragoș Bogdan.

Rămâne de văzut dacă și Camera Deputaților își va anula votul și va prezerva eroarea legislativă sau va găsi o altă modalitate de a soluționa această situație. Decizia va arăta dacă Parlamentul alege să prioritizeze predictibilitatea și dezvoltarea pieței de capital sau va lăsa cale liberă manevrelor populiste, nesusținute prin argumente reale.