Economia mondială, la 100 de zile de conflict în Orientul Mijlociu. Bursele urcă, dar inflația și costurile energiei rămân ridicate

Deși între timp a fost instituit un armistițiu fragil, negocierile dintre Statele Unite și Iran stagnează, iar perspectivele unei păci durabile rămân incerte. În acest interval, investitorii au fost nevoiți să navigheze printre atacuri militare, negocieri tensionate și perturbări majore pe piața energiei. Rezultatul a fost o perioadă de volatilitate ridicată pentru acțiuni, obligațiuni și materii prime, arată CNBC.

În primele zile ale războiului, piețele bursiere din întreaga lume au reacționat negativ. Investitorii s-au temut de creșterea prețurilor la energie și de impactul asupra economiei globale. Totuși, în timp ce unele piețe au rămas sub presiune, bursele americane și-au revenit rapid. Indicele S&P 500 a atins noi maxime istorice, în ciuda conflictului și a creșterii costurilor energetice.

Potrivit lui Iain Barnes, director de investiții la Netwealth, investitorii au pornit de la premisa că războiul ar putea transforma mediul economic actual într-unul caracterizat simultan de inflație ridicată și creștere economică slabă.

Cu toate acestea, optimismul legat de inteligența artificială și profiturile solide ale companiilor americane a continuat să susțină piețele. Companiile din tehnologie și semiconductori au fost principalele beneficiare ale acestui val de entuziasm.

Toni Meadows, director de investiții la BRI Wealth Management, spune că investițiile masive în infrastructura AI au scos în evidență deficitul de capacitate de calcul și au alimentat creșterea acțiunilor producătorilor de cipuri. În plus, economii precum Coreea de Sud și Taiwan beneficiază direct de această cerere și primesc revizuiri pozitive ale perspectivelor de creștere.

Obligațiunile transmit un semnal de avertizare

Dacă investitorii de pe burse au rămas optimiști, piețele obligațiunilor transmit un mesaj diferit. Randamentele titlurilor de stat au crescut semnificativ după izbucnirea conflictului. În cazul obligațiunilor americane pe 30 de ani, randamentele au urcat luna trecută la cel mai ridicat nivel de dinaintea crizei financiare globale din 2008.

Marea Britanie a fost una dintre cele mai afectate piețe, pe fondul tensiunilor politice interne și al îngrijorărilor privind inflația. Neil Birrell, director de investiții la Premier Miton Investors, consideră că piețele obligațiunilor transmit un avertisment clar. Potrivit acestuia, investitorii se tem de inflație mai mare, creștere economică mai redusă și noi perturbări ale lanțurilor de aprovizionare.

Petrolul rămâne mult mai scump

Una dintre cele mai vizibile consecințe ale conflictului este evoluția prețului petrolului. Strâmtoarea Hormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul petrolului la nivel mondial, a fost practic blocată pe durata conflictului. Cotațiile au coborât față de maximele atinse în timpul războiului. Totuși, acestea rămân mult peste nivelurile de dinaintea izbucnirii conflictului.

Petrolul Brent se tranzacționează cu aproximativ 36% peste nivelul anterior războiului. Petrolul american WTI este cu aproape 50% mai scump decât înaintea conflictului. Blocarea transporturilor prin Hormuz și afectarea unor facilități energetice din Orientul Mijlociu au redus oferta disponibilă pe piață. În ultimele luni, importatorii au fost obligați să caute furnizori alternativi. Printre beneficiari s-au numărat producătorii americani, care și-au majorat exporturile de petrol. Totuși, analiștii avertizează că situația rămâne fragilă.

Tamas Varga, analist la PVM Oil Associates, consideră că dacă stocurile globale vor continua să scadă, prețul petrolului ar putea depăși din nou pragul de 100 de dolari pe baril.

Datele economice arată că efectele războiului se extind dincolo de piețele financiare. Costurile ridicate ale energiei au început să se reflecte în inflație. Prețurile petrolului, gazelor naturale, combustibilului pentru avioane și benzinei au crescut semnificativ.

În Statele Unite, inflația anuală a ajuns la 3,8% în luna aprilie, cel mai ridicat nivel din ultimii aproape trei ani.

Mai multe guverne au intervenit pentru a limita impactul asupra populației și companiilor. Germania și India se numără printre statele care au adoptat măsuri pentru a tempera efectele scumpirilor.

O lume care s-a obișnuit cu crizele

În ciuda conflictului și a efectelor economice vizibile, piețele par să fi devenit mai puțin sensibile la șocurile geopolitice.

Paul Surguy, director general al Kingswood Group, se întreabă dacă investitorii nu au devenit „colectiv insensibili la războaiele globale”. Analistul observă că piețele reacționează astăzi mult mai puțin la știrile negative decât în primele săptămâni ale conflictului. Totuși, el subliniază că sprijinul populației americane pentru război a scăzut la minime istorice, în timp ce cheltuielile militare au atins niveluri record.

În opinia sa, ambele tabere caută o ieșire onorabilă din conflict. Acesta este și unul dintre motivele pentru care piețele nu mai mizează pe un război de lungă durată. După 100 de zile de conflict, bilanțul economic este deja vizibil: energie mai scumpă, inflație în creștere și piețe obligate să găsească un echilibru între riscurile geopolitice și optimismul generat de revoluția inteligenței artificiale. Dacă războiul va continua, presiunile asupra economiei mondiale ar putea deveni însă mult mai greu de ignorat.